Live Text Ucraina cere tancuri noi și avioane F-16. Germania exclude din nou să trimită Kievului rachete cu rază lungă
Suntem în ziua 526 a războiului pe scară largă declanșat de Rusia în Ucraina. Mihailo Podoliak, consilier al preşedintelui Volodimir Zelenski, a spus, joi, că Ucraina are nevoie de sute de blindate, de mai multe sisteme de apărare antiaeriană şi de avioane de luptă F-16 pentru a putea continua contraofensiva împotriva rușilor. Într-un moment în care ucrainenii au nevoie de mai mult armament, Germania a anunțat că exclude livrarea de rachete cu rază lungă de acțiune Ucrainei. Kievul a fost atacat cu drone de ruși pentru a opta oară consecutiv, a anunțat joi șeful administrației militare din regiune, care spune că apărarea aeriană a distrus aproximativ 20 de ținte aeriene care vizau capitala. Ucrainenii spun că forțele rusești nu au făcut niciun progres de-a lungul liniilor de front, dar sunt bine fortificaţi.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
India va participa la discuţiile de pace pregătite de Arabia Saudită
ACTUALIZARE 20:25 India va participa la discuţiile de pace asupra conflictului din Ucraina care vor fi găzduite de Arabia Saudită la 5 şi 6 august, a anunţat joi într-un briefing de presă un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe, citat de Reuters.
Arabia Saudită a invitat naţiuni occidentale, Ucraina şi unele mari ţări în curs de dezvoltare să discute planul de pace propus de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski la începutul acestui an.
Arindam Bagchi, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe al Indiei, a declarat că New Delhi a fost invitat să participe la o întâlnire găzduită de Arabia Saudită la Jeddah. „India va participa la acest eveniment. Participarea noastră este în consonanţă cu poziţia noastră de lungă durată că dialogul şi diplomaţia sunt calea de urmat”, a spus el.
Rusia, care nu a fost invitată, a declarat luni că va urmări discuţiile. Ucraina a spus că Kremlinul nu este binevenit la discuţii.
Planul lui Zelenski cere retragerea tuturor trupelor ruse şi restabilirea graniţelor post-sovietice ale Ucrainei. Liderul ucrainean l-a invitat pe prim-ministrul Indiei, Narendra Modi, să se alăture planului său de pace, pe marginea Summitului G7 din Japonia în mai.
New Delhi a refuzat să condamne Moscova pentru invazia Ucrainei anul trecut, stârnind nemulţumirea mai multor naţiuni occidentale. În acelaşi timp, India şi-a sporit comerţul cu Rusia, în special prin achiziţii record de petrol. Cu toate acestea, anul trecut, Modi i-a spus preşedintelui rus Vladimir Putin că aceasta „nu este o eră a războiului”.
În calitate de preşedinte al blocului G20 în acest an, India va găzdui summitul din septembrie la care au fost invitaţi preşedintele american Joe Biden, liderul chinez Xi Jinping, Putin şi alţi lideri.
Germania exclude furnizarea de rachete cu rază lungă de acțiune către Ucraina
ACTUALIZARE 19:50 Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, şi-a reiterat joi reticenţa de a livra rachete de croazieră solicitate de Kiev pentru a respinge forţele ruse şi să urmeze astfel exemplul Marii Britanii şi al Franţei, potrivit France Presse, citată de Agerpres.
O decizie cu privire la Taurus, rachete de croazieră aer-sol cu o rază de acţiune de peste 500 km, „nu constituie o prioritate”, a afirmat Boris Pistorius în marja unei vizite la o brigadă de vânători alpini în Bavaria.
„Obiecţiile” germane „sunt evidente”, a spus în continuare el, evidenţiind raza de acţiune a acestui armament, care le-ar permite forţelor ucrainene să lovească mult în spatele liniei frontului din estul Ucrainei.
Nici SUA nu furnizează acest tip de rachetă, a adăugat ministrul german al Apărării. Pe urmele Marii Britanii, Franţa a anunţat la summitul NATO de la jumătatea lunii iulie livrarea către Ucraina a unor rachete franco-britanice cu rază lungă de acţiune Scalp, numite Storm Shadow peste Canalul Mânecii.
Ministerul german al Apărării declarase la sfârşitul lunii mai pentru AFP că primise o cerere oficială din partea Kievului privind livrările de rachete Taurus, transportate de avioane de vânătoare şi fabricate de societatea germano-suedeză cu acelaşi nume.
Bundeswehr-ul dispune de aproximativ 600 de exemplare, dintre care 150 sunt operaţionale, potrivit deputatului liberal Marcus Faber, membru în Comisia de Apărare din Bundestag.
Pe fondul contraofensivei dificile lansate de Ucraina împotriva trupelor ruse, ambasadorul ucrainean la Berlin a reiterat recent această cerere şi a primit sprijinul atât al opoziţiei conservatoare, cât şi al ecologiştilor şi liberalilor din FDP, membri ai coaliţiei de guvernare a cancelarului social-democrat Olaf Scholz.
Dar partidul cancelarului se teme de o escaladare a conflictului cu Rusia în cazul în care acest tip de armă ar fi pus la dispoziţia Ucrainei. Germania continuă să se opună unui sprijin pentru aviaţia ucraineană, prin livrarea de avioane de vânătoare F-16, de exemplu.
Cu toate acestea, Berlinul şi-a sporit semnificativ livrările de arme către Kiev în ultimele luni, livrând în special tancuri de tipul Leopard, după mai multe tergiversări.
Berlinul se situează „în frunte în domeniul apărării antiaeriene, a sprijinului în ceea ce priveşte instruirea şi vehiculele de explorare şi blindatele”, a spus Pistorius, iar „aceasta este prioritatea noastră”, a adăugat el.
Podoliak: Kievul are nevoie de noi tancuri şi de avioane F-16
ACTUALIZARE 15.00 Pentru a-şi putea continua contraofensiva împotriva trupelor ruse, Ucraina are nevoie de sute de blindate, de mai multe sisteme de apărare antiaeriană şi de avioane de luptă F-16, a declarat Mihailo Podoliak, consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, într-un interviu publicat joi de portalul ungar Hvg, citat de agenţia EFE și Agerpres.
„Pentru ca operaţiunile noastre să aibă succes, avem nevoie de suficiente trupe mecanizate. Nu vorbim despre 10-15 tancuri, ci despre alte 100-300”, a precizat principalul colaborator al lui Zelenski.
Mai mult, a adăugat Podoliak, pentru a lovi bazele logistice ale armatei ruse, armata ucraineană are nevoie de rachete cu rază lungă de acţiune. El a admis că Rusia are un avantaj al forţelor aeriene, situaţie ce ar putea fi egalizată prin instalarea de noi sisteme antiaeriene şi cu ajutorul unor avioane F-16.
"Dacă aceste livrări se accelerează, cursul războiului de asemenea se va accelera", crede consilierul prezidenţial ucrainean, care a criticat lentoarea iniţială a ajutorului militar occidental în 2022.
În termeni mai generali, el a spus că operaţiunile militare ale Ucrainei nu sunt doar "o contraofensivă, ci un atac real". "Atacul se desfăşoară conform calendarului stabilit în prealabil de Statul Major", a mai spus el despre contraofensiva pe care armata ucraineană o desfăşoară de la începutul lunii iunie, dar care a condus până în prezent doar la înaintări minore.
Potrivit The New York Times, în primele două săptămâni ale contraofensivei armata ucraineană a pierdut circa 20% din armamentul greu (tancuri, blindate, obuziere etc.), rata pierderilor scăzând ulterior, după ce comandanţii ucraineni au făcut schimbări tactice.
Cât despre eventuale negocieri cu Rusia, Podoliak a spus că la Moscova "nu există niciun leadership politic care să poată asigura angajamentele asumate".
În ceea ce priveşte relaţiile dintre Ucraina şi Ungaria, consilierul preşedintelui Zelenski l-a acuzat pe premierul ungar Viktor Orban că repetă "propaganda" rusă când vorbeşte, printre altele, despre oprirea livrărilor de arme către Ucraina.
"Considerăm că declaraţiile premierului ungar sunt foarte dăunătoare. El nu înţelege ce se întâmplă în lume şi, mai ales, în război. Prin declaraţiile sale, el distruge valorile europene comune", a continuat consilierul prezidenţial de la Kiev.
La rândul ei, Ungaria acuză Ucraina că nu respectă drepturile celor circa 150.000 de persoane care formează minoritatea maghiară. Consilierul lui Zelenski a susţinut în această chestiune că "Ucraina nu încalcă drepturile niciunei minorităţi", adăugând că "dacă este nevoie de dialog, acesta se poate desfăşura". "Nu cred că va fi dificil de găsit o soluţie", a mai spus Mihailo Podoliak.
Au scăpat în ultima clipă. Momentul în care o dronă kamikaze a rușilor țintește un blindat Bradley
ACTUALIZARE 13:20 Un blindat Bradley al ucrainenilor a scăpat în ultima clipă de o dronă kamikaze a rușilor, în apropiere de localitatea Robotîne, pe frontul din est.
În imaginile apărute pe rețelele sociale, poate fi observată o dronă kamikaze rusă ZALA Lancet care țintește un Bradley american M2A2, chiar la est de Robotîne. În momentul în care drona se apropie de vehiculul de luptă, aceasta este observată și Bradleyul înaintează. Drona lovește chiar lângă, atinge blindajul șenilatei, însă nu reușește să o averieze. „Bradley continuă să se miște și echipajul este în siguranță”.
Vehiculul de luptă Bradley, care se deplasează pe șenile, are o capacitate de aproximativ 10 soldați și este folosit pentru a transporta personalul în luptă, oferind în același timp foc de sprijin.
Ucraina a primit de la SUA peste 100 de astfel de mașini de luptă. Dintre acestea, cel puțin 20% au fost distruse de ruși. În urmă cu două luni, în timpul contraofensivei, Ucraina a pierdut 17 blindate Bradley furnizate de SUA în doar câteva zile.
Premierul Poloniei avertizează că mercenarii Wagner s-au mutat pe flancul estic al NATO pentru a-l destabiliza
ACTUALIZARE 13:10 Premierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat că Grupul Wagner încearcă să destabilizeze flancul estic al NATO. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, John Kirby, a explicat însă că nu are informații despre faptul că mercenarii ar reprezenta o amenințare, potrivit Sky News.
Un număr nespecificat de luptători Wagner au început să se antreneze cu armata națională din Belarus, ceea ce a determinat Polonia să înceapă să deplaseze peste 1.000 de soldați mai aproape de graniță. Dar purtătorul de cuvânt al Casei Albe, John Kirby, a declarat că Casa Albă nu are cunoștință de nicio amenințare specifică reprezentată de Wagner la adresa Poloniei sau a vreunei țări NATO.
Citește continuarea AICI
Vegetația ar fi unul dintre factorii pentru care trupele ucrainene avansează lent
ACTUALIZARE 11:40 Buruienile și arbuștii lăsați să crească de când a început războiul sunt probabil un factor care contribuie la progresul lent al trupelor ucrainene, potrivit Ministerului britanic al Apărării, potrivit Sky News.
În actualizarea sa zilnică, Ministerul a declarat: „Vegetația care a reînceput să crească pe câmpurile de luptă din sudul Ucrainei este probabil unul dintre factorii care contribuie la progresul în general lent al luptei în zonă. Terenurile predominant arabile din zona de luptă au fost lăsate în paragină timp de 18 luni, iar revenirea buruienilor și a arbuștilor s-a accelerat în condițiile de vară caldă și umedă.”
Rusia adaugă Norvegia pe lista „țărilor neprietenoase”
ACTUALIZARE 11:35 Rusia a adăugat Norvegia pe lista țărilor care au comis acte „neprietenoase” împotriva misiunilor diplomatice ruse, a anunțat agenția de presă de stat rusă RIA Novosti, potrivit Sky News.
Țările de pe listă sunt limitate în ceea ce privește numărul de personal pe care îl pot angaja în Rusia, Norvegia fiind limitată la 27 de persoane.
Norvegia a expulzat în aprilie 15 diplomați ruși pentru presupus spionaj.
Rusia a răspuns prin obligarea a 10 diplomați norvegieni să părăsească țara.
Mai multe persoane, rănite în bombardamentele rusești din Ucraina
ACTUALIZARE 11:30 O femeie în vârstă de 58 de ani a fost ucisă după bombardamente rusești care au vizat peste 20 de localități din regiunea Zaporojie, au declarat joi oficiali ucraineni, transmite CNN.
Administrația militară regională din Zaporojie a declarat că femeia a murit în urma bombardamentelor asupra orașului Preobrazhenka.
În apropiere, în Herson, oficialii ucraineni au declarat că un bărbat în vârstă de 74 de ani a fost grav rănit în urma unui atac asupra centrului orașului.
Oleksandr Prokudin, șeful administrației militare regionale din Herson, a declarat că a fost lovită vecinătatea catedralei Sfânta Ecaterina, fiind răniți trei pasageri ai unui troleibuz care trecea prin zonă.
O altă lovitură a rănit patru pompieri care răspundeau la primul atac, a declarat Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență din Ucraina.
Rusia susține că a doborât 6 drone ucrainene în apropiere de Moscova
ACTUALIZARE 11:25 Șase drone ucrainene au fost doborâte în cursul nopții în regiunea Kaluga, la sud-vest de Moscova, a anunțat joi Ministerul rus al Apărării, potrivit CNN.
„Noaptea trecută, o tentativă a regimului de la Kiev de a efectua un atac terorist cu ajutorul unor vehicule aeriene fără pilot a fost dejucată deasupra teritoriului regiunii Kaluga”, a precizat Ministerul într-un comunicat pe Telegram.
Nu au fost raportate victime sau pagube, a adăugat acesta.
Statele baltice au anunțat că se vor deconecta de la reţeaua electrică rusească în 2025
ACTUALIZARE 11:20 Operatorii sistemelor de electricitate ale celor trei state baltice (Lituania, Letonia şi Estonia) au convenit deconectarea reţelelor lor electrice de Rusia şi Belarus şi sincronizarea acestora cu sistemele vest-europene începând din februarie 2025, a anunţat miercuri operatorul lituanian Litgrid, potrivit agenţiei EFE, citată de Agerpres.
Cele trei state baltice foste republici sovietice, acum membre ale UE şi NATO, intenţionau să se deconecteze de la reţeaua rusească de electricitate la finele anului 2025, dar termenul a fost mutat mai devreme în urma unui studiu la care au participat de asemenea experţi polonezi. Însă acest pas va avea un cost de sute de milioane de euro, care va fi acoperit în cea mai mare parte cu fondurile europene.
Citește continuarea AICI
Peste 10.000 de civili, printre care sute de copii, au fost uciși de la începutul invaziei ruse în Ucraina
ACTUALIZARE 11:15 Aproximativ 10.749 de civili au fost uciși și alți 15.599 au fost răniți în Ucraina de când Rusia a invadat țara în februarie anul trecut, potrivit autorităților ucrainene, transmite CNN.
Bilanțul victimelor include 499 de copii, a declarat Iuriy Belousov, șeful Departamentului pentru crime de război al Parchetului General al Ucrainei, într-un interviu acordat agenției de presă Interfax-Ucraina. Odată ce teritoriile ocupate ale Ucrainei vor fi eliberate, se așteaptă ca numărul celor uciși să crească, a spus el.
Citește continuarea AICI
Civili răniţi la Herson într-o dublă lovitură asupra unei biserici
La Herson mai mulţi civili şi pompieri au fost răniţi într-un dublu atac asupra unei biserici, relatează The Guardian.
Trei civili şi patru lucrători ai serviciilor de urgenţă au fost răniţi într-un atac rusesc asupra Hersonului, potrivit televiziunii publice din Ucraina. Suspilne, care îl citează pe guvernatorul regional Oleksandr Prokudin, a relatat că armata rusă a tras într-o biserică din centrul oraşului Herson, iar trei persoane care călătoreau cu un troleibuz pe lângă catedrală au fost rănite şi spitalizate.
În timpul stingerii incendiului izbucnit în urma bombardării bisericii, a avut loc un atac repetat şi patru pompieri care stingeau focul au fost răniţi, a informat serviciul de stat de urgenţă. Lucrătorii primesc îngrijire medicală.
Panică la Ceatalchioi, oamenii spun că dronele au trecut în România
ACTUALIZARE 09.50 Tudor Cernega, primarul comunei Ceatalchioi, din Tulcea, a povestit la Digi24 momentele terifiante prin care au trecut localnicii miercuri dimineață, după atacul cu drone asupra portului Izmail. El a spus că oamenii au povestit că dronele au trecut pe deasupra caselor lor și că una ar fi căzut în pădure. Au fost declanșate căutări, dar nu au fost găsite însă resturi de dronă, a subliniat primarul.
Citește continuarea AICI
Cum au reacționat rușii din Moscova după atacul cu drone care le-a țintit orașul
ACTUALIZARE 09.50 Cartierul de business și finanțe al capitalei Rusiei, Moscova, a fost lovit pentru a doua oară în trei zile de atacuri cu drone, marți. În timp ce guvernul de la Kiev a părut satisfăcut de aceste evenimente, fără să le revendice oficial, moscoviții care lucrează și trăiesc în această zonă a capitalei ruse, și care au acceptat să ofere un punct de vedere publicației The Moscow Times, au părut deloc tulburați de atacurile împotriva orașului lor.
„Nimeni nu mai e surprins în mod particular de atacul asupra Moscovei”, după atacul cu drone asupra Kremlinului din mai și o serie de asasinate a unor personaje vizibile pro-război, chiar pe teritoriu rusesc, a declarat un angajat al băncii de stat Sber.
Citește continuarea AICI
Ucrainenii care trăiesc pe teritoriul ocupat de Rusia sunt forţaţi să obțină cetăţenia rusă
Ucrainenii care trăiesc pe teritoriul ocupat de forţele ruse sunt forţaţi să dobândească cetăţenia rusă, în caz contrar riscând să se confruntă cu represalii dure, inclusiv posibilitatea de a fi deportaţi sau arestaţi, conform unei cercetări susţinute de autorităţile americane, dată publicităţii miercuri, informează Reuters.
Cercetătorii de la Universitatea Yale susţin că locuitorii din regiunile Lugansk, Doneţk, Herson şi Zaporojie sunt vizaţi de un efort sistematic de deposedare de identitatea ucraineană, parte a planului Moscovei de a-şi afirma autoritatea.
O serie de decrete semnate de preşedintele rus Vladimir Putin îi obligă pe ucraineni să obţină paşapoarte ruseşti, ceea ce încalcă dreptul internaţional umanitar, se arată în raport.
Citește continuarea AICI
Rușii au atacat din nou Kievul
Serhi Popko, șeful administrației militare din regiunea Kiev, a anunțat, joi, că apărarea aeriană a distrus aproximativ 20 de ținte aeriene care vizau capitala țării.
„Al optulea atac consecutiv cu muniție de baraj „Shahed” la Kiev. Și din nou, ca ieri, un atac masiv. Forțele și mijloacele de apărare aeriană aflate în apropierea Kievului au detectat și distrus aproape o duzină și jumătate de ținte aeriene”, a transmis Serhi Popko.
Conform datelor preliminare, în capitală nu au existat victime sau distrugeri, scrie Ukrainska Pravda.
Oficialul ucrainean a adăugat că alerta aeriană nocturnă de la Kiev, care a durat exact 3 ore, a devenit a 820-a pentru capitală de la începutul invaziei ruse din 24 februarie 2023.
Pierderile rușilor în război, potrivit Kievului
Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis, joi, într-un mesaj pe Facebook, că rușii au pierdut în lupte aproximativ 247.850 de militari de la invazia pe scară largă, din 24 februarie.
Numărul militarilor ruși uciși în luptele din Ucraina este cu 620 mai mare față de ziua precedentă, potrivit bilanțului comunicat de armata ucraineană.
Potrivit ucrainenilor, armata rusă a pierdut 4.224 de tancuri, 8.234 de blindate, 4.892 de sisteme de artilerie, 315 de avioane, 311 de elicoptere și 4.077 de drone.
Ucraina spune că ruşii nu reuşesc să avanseze, dar sunt bine fortificaţi
Forţele ruseşti nu au făcut niciun progres de-a lungul liniilor de front, dar au o apărare fortificată în zonele puternic minate pe care le controlează, îngreunând deplasarea trupelor ucrainene spre est şi sud, au declarat miercuri oficiali ucraineni, relatează Reuters.
Informaţiile din surse ruseşti despre luptele de pe linia frontului spun că 12 atacuri ucrainene au fost respinse în regiunea Doneţk - un punct central al ofensivei ruseşti de luni de zile.
O mare parte din activitatea militară rusă s-a concentrat pe atacuri aeriene care au avariat infrastructura de cereale din portul ucrainean Izmail, situat pe Dunăre. Ministerul rus al Apărării a declarat, de asemenea, că forţele sale au distrus o dronă navală ucraineană care a încercat să atace o navă de război rusă care escorta o navă civilă în Marea Neagră.
Forţele ucrainene au lansat în iunie o campanie de recucerire a zonelor ocupate şi au făcut presiuni spre sud, spre Marea Azov, pentru a rupe puntea terestră dintre estul Ucrainei ocupate şi peninsula Crimeea anexată de Rusia.
De asemenea, Kievul afirmă că a recucerit zonele din apropierea Bahmut, un oraş din estul Ucrainei cucerit de forţele ruseşti în luna mai după luni de lupte.
Adjunctul ministrului ucrainean al apărării, Hanna Maliar, a declarat că forţele ruse au "încercat destul de insistent să oprească înaintarea (trupelor ucrainene) în sectorul Bahmut, dar fără succes". Forţele ruseşti, a scris ea pe aplicaţia de mesagerie Telegram, s-au întărit cu rezerve şi echipamentele în trei zone, mai la nord, unde au fost de asemenea raportate lupte grele în ultimele săptămâni.
Oleksii Danilov, secretarul Consiliului de Securitate al Ucrainei, a declarat că forţele ruseşti au avut suficient timp în lunile de ocupaţie pentru a-şi pregăti apărarea şi a amplasa mine pe suprafeţe extinse. "Inamicul s-a pregătit foarte temeinic pentru aceste evenimente", a declarat el la televiziunea naţională. "Numărul de mine de pe teritoriul pe care trupele noastre l-au recucerit este de-a dreptul nebunesc. În medie, există trei, patru, cinci mine pe metru pătrat", a afirmat Danilov. El a reluat declaraţiile preşedintelui Volodimir Zeleski potrivit căruia progresele, deşi mai lente decât se spera, nu pot fi grăbite, deoarece sunt în joc vieţi omeneşti.
"Nimeni nu poate stabili termene limită pentru noi, cu excepţia noastră... nu există un calendar fix", a spus Danilov. "Nu am folosit niciodată termenul de contraofensivă. Există operaţiuni militare şi acestea sunt complexe, dificile şi depind de mulţi factori", a atras atenţia oficialul ucrainean.
Rusia spune că a lansat lovituri asupra Ceasiv Iar
Ministerul rus al Apărării, în relatarea sa zilnică despre situaţia de pe front, a declarat că forţele ucrainene au făcut încercări nereuşite de a avansa în mai multe sectoare atât în sudul, cât şi în nordul regiunii Doneţk.
De asemenea, potrivit ministerului de la Moscova, forţele ruse au lansat lovituri asupra oraşelor din jurul Bahmut, inclusiv Kurdiumovka, la periferia sudică a oraşului, şi Ceasiv Iar, primul oraş important din vest.
UE: Rusia „folosește în mod deliberat mâncarea ca armă”
Uniunea Europeană a avertizat ţările în curs de dezvoltare că Rusia le oferă cereale ieftine "pentru a crea noi dependenţe prin exacerbarea vulnerabilităţilor economice şi a insecurităţii alimentare globale", potrivit unei scrisori văzute miercuri de Reuters.
Şeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a scris luni ţărilor în curs de dezvoltare şi ţărilor din Grupul celor 20 pentru a le îndemna să vorbească "cu o voce clară şi unitară" pentru a determina Moscova să revină la acordul care a permis exportul sigur de cereale ucrainene pe Marea Neagră şi să înceteze să mai vizeze infrastructura agricolă a Ucrainei.
Acordul pentru cereale de la Marea Neagră a fost negociat în iulie 2022 de Naţiunile Unite şi Turcia pentru a ajuta la atenuarea unei crize alimentare globale, în urma invaziei Rusiei în Ucraina. După ce a renunţat la înţelegere luna trecută, Rusia a început să vizeze porturile ucrainene şi infrastructura de cereale de la Marea Neagră şi de pe Dunăre, iar preţurile globale ale cerealelor au crescut brusc.
"În timp ce lumea se confruntă cu o aprovizionare perturbată şi preţuri mai mari, Rusia abordează acum ţările vulnerabile cu oferte bilaterale de transport de cereale la preţuri reduse, pretinzând că rezolvă o problemă pe care şi-a creat-o singură", a declarat Borrell.
"Aceasta este o politică cinică de utilizare deliberată a alimentelor ca armă pentru a crea noi dependenţe, prin exacerbarea vulnerabilităţilor economice şi a insecurităţii alimentare globale", a adăugat el.
Preşedintele rus Vladimir Putin le-a spus săptămâna trecută liderilor africani că Rusia este pregătită să înlocuiască exporturile de cereale ucrainene către Africa, atât pe bază comercială, cât şi pe bază de ajutor, pentru a îndeplini ceea ce el a spus că este rolul esenţial al Moscovei în securitatea alimentară globală.
Rusia a declarat că, în cazul în care cererile de îmbunătăţire a propriilor sale exporturi de cereale şi îngrăşăminte vor fi îndeplinite, va lua în considerare resuscitarea acordului de la Marea Neagră. Una dintre principalele cereri ale Moscovei este ca Banca Agricolă Rusă să fie reconectată la sistemul internaţional de plăţi SWIFT. UE a scos-o din acest sistem în iunie 2022.
"UE nu a precupeţit niciun efort pentru a se asigura că sancţiunile nu au niciun impact asupra securităţii alimentare a ţărilor terţe. Nu există sancţiuni asupra exporturilor de alimente şi îngrăşăminte ale Rusiei către ţări terţe", arată Borrell.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat luna trecută că oficialii ONU au "negociat recent o propunere concretă" cu Comisia Europeană pentru a permite unei filiale a Băncii Agricole Ruse să recâştige accesul la SWIFT. Borrell nu a menţionat această propunere în scrisoarea sa. El a declarat că UE va "continua să sprijine eforturile neobosite" ale Naţiunilor Unite şi ale Turciei pentru a relansa acordul privind cerealele de la Marea Neagră.
Borrell a împărtăşit scrisoarea din 31 iulie cu omologii săi din UE miercuri, afirmând că aceasta vizează "contracararea dezinformării ruseşti în legătură cu securitatea alimentară globală şi cu impactul sancţiunilor UE".
El a spus că este esenţial ca ţările UE să continue să facă lobby în restul lumii în ceea ce priveşte securitatea alimentară, în special înaintea reuniunii anuale a liderilor mondiali de la Naţiunile Unite, la New York, care va avea loc luna viitoare.
Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, va prezida joi o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU pe tema foametei şi a insecurităţii alimentare globale cauzate de conflicte.
Editor : I.C
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
