Este o perioadă confuză pentru americani când vine vorba de afacerile internaționale. Administrația Biden trebuie să explice, pe de o parte, de ce era timpul să se retragă din Afganistan, iar, pe de altă parte, de ce este acum timpul să își concentreze forța pentru Ucraina. Epoca Americii, de superputere mondială, este testată în noi moduri pe tot globul, iar SUA au „obosit”, în timp ce adversarii Casei Albe caută să profite de acest lucru, notează CNN.
În prezent, o mare parte din cetățenii din SUA își doresc ca armata lor să fie mai puțin angajată în străinătate. NATO simte că situația internațională se precipită de la o zi la alta, iar regimurile autocratice cu ochi pe expansiune, precum sunt Rusia și China, devin din ce în ce mai îndrăznețe și se comportă ca niște aliați. În tot acest context, Washingtonul este testat în moduri noi pe tot globul.
Europa de Est
La exact 30 de ani de la dispariția Uniunii Sovietice, Rusia desfășoară presiuni militare la frontiera cu Ucraina, una dintre fostele sale republici.
Președintele american a declarat că SUA ar putea trimite mai mulți militari în România și Polonia, pentru a suplimenta forțele militare pe flancul de est. De altfel, pentru a descuraja potențialele agresiuni ale Rusiei, până la 8.500 de militari americani au fost puși în alertă pentru o posibilă detașare în Estul Europei, având în vedere că trupele rusești sunt comasate la granița Ucrainei, a anunțat luni purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby. Între timp, Vladimir Putin cere concesii clare din partea Occidentului pentru a nu trece la acțiune. Până va primi ce își dorește, liderul de la Moscova a ordonat suplimentarea trupelor de la granița cu Ucraina.
Citește și: Antony Blinken, răspuns pentru Rusia: Politica uşilor deschise a SUA privind NATO nu se schimbă
Europa de Vest
Influența americană are nevoie de susținere. Pentru a unifica țările NATO împotriva Rusiei, SUA joacă, de asemenea, rolul de broker energetic. Administrația Biden a purtat deja discuții cu mai multe țări și companii din Europa, Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Asia cu privire la intensificarea producției de gaz natural lichefiat pentru aprovizionarea Europei, în cazul în care o invazie a Ucrainei va duce la o penurie de gaze. Totodată, SUA dorește să reducă influența Rusiei ca furnizor principal de gaze naturale pentru Germania.
O incursiune limitată ar putea servi, de asemenea, obiectivului Moscovei de a împărți aliații NATO, unele țări văzând acțiunea ca fiind o cauză insuficientă pentru a sancționa Rusia. Unul din liderii occidentali care au atenționat în privința acestei chestiuni a fost cancelarul german Olaf Scholz, care a cerut duminică Statelor Unite şi Uniunii Europene să reflecteze cu atenţie când iau în calcul sancţiuni împotriva Rusiei în cazul unei agresiuni a acesteia contra Ucrainei. Șeful guvernului de la Berlin a îndemnat la prudență, spunând că trebuie luate în considerare și consecințele sancțiunilor asupra occidentalilor.
De altfel, SUA, Marea Britanie, Ucraina și alte state europene s-au opus cu înverșunare proiectului Nord Stream 2 și au avertizat că Europa va deveni și mai dependentă de Moscova după deschiderea gazoductului. Acum, conducta subacvatică este pregătită să trimită gaze naturale din Rusia în Germania și a ajuns exact ceea ce țările care au construit-o au insistat de la bun început că nu va deveni: o armă geopolitică.
Asia
În Asia, China testează autonomia Taiwanului, insula autonomă pe care regimul de la Beijing o revendică. Preşedintele chinez Xi Jinping a declarat, în discursul de sfârşit de an, că reunificarea completă a Chinei cu Taiwanul este o aspiraţie împărtăşită de oamenii de pe ambele părţi ale Strâmtorii Taiwan.
Beijingul a desfășurat în ultima vreme mai multe misiuni ale forțelor aeriene în apropiere de Taiwan. Cea mai mare astfel de incursiune a avut loc la o zi după ce forțele navale ale Statelor Unite și Japoniei au organizat sâmbătă exerciții militare de proporții în Marea Filipinelor, în apropiere de Taiwan și de regiunea controversată a Mării Chinei de Sud, pe care Washingtonul a spus că Beijingul și-a revendicat-o în mod „ilegal”.
Între timp, izolată de lume, Coreea de Nord și-a intensificat testarea rachetelor. Marți, Coreea de Nord a lansat ceea ce par a fi două rachete de croazieră în ocean, chiar în apropiere de coasta sa estică. Noul test vine la doar câteva zile de la cea mai recentă „rafală” de teste cu rachete a regimului Kim.
Orientul Mijlociu
Bazele care găzduiesc trupe americane în Irak și Siria au fost atacate în acest an. Săptămâna aceasta, sistemul american de apărare antirachetă Patriot a interceptat rachetele balistice lansate luni de rebelii houthi din Yemen către baza aeriană Al Dhafra din Emiratele Arabe Unite, care găzduiește trupe americane.
SUA trebuie să rezolve diferendele geopolitice pe care le are și cu Iranul. După ce fostul președintele american Donald Trump a anunțat în 2018 retragerea SUA din acordul nuclear cu Iranul, menit să stopeze escaladarea nucleară a Teheranului, și a reintrodus sancțiunile americane asupra țării, Iranul pare tot mai aproape de a obține arma nucleară. Joe Biden a criticat politica iraniană a predecesorului său, considerând-o un eşec.
În acelaşi timp, Joe Biden pare să pună nişte condiţii precise Iranului, spunând că dacă Teheranul începe să respecte din nou prevederile acordului semnat în 2015 în mandatul lui Barack Obama, Statele Unite renunță la sancțiuni. În același timp, iranienii vor ca americanii să facă ei prima mișcare, și să ridice sancțiunile, fără condiții. Analiștii spun că discuțiile în privința acestui dosar internațional au intrat într-un fel de joc diplomatic, în care fiecare dintre părţi o invită pe cealaltă să facă primul pas.
Rolul americanilor
Toate aceste situații sunt de ani de zile în curs de desfășurare, însă întrebarea pe care și-o pun analiștii se referă la cât de mare va fi rolul pe care îl va juca SUA în viitor pentru a rezolva aceste afaceri internaționale.
Tensiunile de la granița rusă cu Ucraina sugerează că oponenții Americii simt slăbiciune din partea Washingtonului și văd o fereastră de oportunitate pentru a exploata aceste slăbiciuni.
„Provocările la adresa autorității americane vin într-un moment în care există o percepție larg răspândită în străinătate că Washingtonul nu mai este puterea care a fost în a doua jumătate a secolului al XX-lea”, remarcă jurnalistul CNN Stephen Collinson.
„În ciuda asigurărilor președintelui Biden că America s-a întors, retragerea haotică din Afganistan de anul trecut a ridicat semne de întrebare cu privire la competența și angajamentul SUA în a mai rezolva crize internaționale. Adversarii SUA știu că americanii sunt epuizați după 20 de ani de război în străinătate, un factor care îi poate determina pe unii să calculeze că Washingtonul ar putea să nu-și mai îndeplinească obligațiile sale strategice din motive politice”, a mai transmis Stephen Collinson.
Citește și: HĂRȚI. „Incursiune minoră” sau Invazie rusească. Ce spune Casa Albă despre variantele lui Putin și care va fi răspunsul Occidentului
Factorul Putin
CNN scrie că Vladimir Putin este implicat direct sau indirect în majoritatea tensiunilor în care sunt implicați și americanii, din Ucraina până-n Siria sau Asia, și că nimeni nu știe ce urmărește Vladimir Putin.
Însă Fiona Hill, fosta directoare principală pentru Europa și Rusia în Consiliul de Securitate Națională al Statelor Unite, a declarat că Vladimir Putin știe exact ce urmărește, cel puțin în ceea ce privește Ucraina. „Putin dorește să scoată Statele Unite din Europa”, a transmis Fiona Hill.
Opinia ei este împărtășită și de Jill Dougherty, jurnalist cu expertiză în ceea ce privește Rusia și fost șef al biroului CNN din Moscova. „Rușii vor o rejucare a sfârșitului Războiului Rece”, a spus Dougherty.
Potrivit lui Hill, Vladimir Putin simte că puterea americii începe să scadă în intensitate și „crede că Statele Unite ale Americii se află în prezent în aceeași situație dificilă ca și Rusia după colapsul sovietic: slăbite grav în țară și în retragere în străinătate”.
Un atac al Rusiei în Ucraina, precizează Fiona Hill, trebuie să fie întâmpinat de un răspuns ferm al SUA, pentru că acesta va fixa un reper pentru întreaga lume.
Aceasta mai subliniază că, pe lângă contestarea NATO, agresiunea lui Putin în Ucraina ar amenința „întregul sistem ONU și ar pune în pericol aranjamentele care au garantat suveranitatea statelor membre începând cu sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial”.
Epoca Americii, de superputere mondială, este testată în noi moduri pe tot globul“, conchide CNN, în analiza în care enumeră conflictele în care America este implicată.
Citește și: Cum ar putea încerca Moscova să atace Ucraina. „Când rușii spun nu, deseori vor să spună da”
Editor : Marco Badea
