Plasamentele clasice devin istorie. Apar tot mai multe fonduri speculative

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Amendă uriașă: 45.000 de lei pentru un timișorean care a dat foc deșeurilor în spatele curții

Rafael Nadal s-a retras

Au trecut mai puţin de trei luni din acest an şi deja a fost raportată la nivel global înfiinţarea a cinci fonduri noi care au strâns peste un miliard de dolari, arată datele compilate de Bloomberg. Anul trecut au apărut 10 astfel de fonduri, cu un capital de plecare de ordinul a zece cifre. Sunt cele mai mari cifre din această industrie din 2005.

Frustraţi de performanţele slabe ale plasamentelor clasice, investitorii scriu cecuri cu sume mari unor noi jucători în această piaţă.

În ultimul an fondurile de hedging au avut o performanţă medie de 4,6%. E de trei ori peste ce oferă un depozit clasic, însă foarte slab în comparaţie cu creşterea bursei americane.

Însă sunt foarte atractive noile fonduri, care au în spate oameni cu noi viziuni. Chiar şi România a ajuns să facă obiectul unor tranzacţii cu astfel de bani. E vorba de perimetrele Sterling din Marea Neagră, preluate de un fond de investiţii în energie al gigantului Carlyle.

Fondurile de hedging au o structură aparte în peisajul financiar. Folosind o imagine plastică, sunt găleţi de bani în care investitorii varsă în principal pe bază de încredere. Investiţiile cu banii strânşi ar avea la bază strategii şi instrumente complexe. Majoritatea proiectate pentru a reduce riscurile.

La bază, fondurile de hedging erau instrumente de investiţii care să ofere câştiguri şi în pieţe aflate în cădere prin aşa numitele poziţii short, pariuri pe scăderea preţurilor. În practică fondurile au acum strategii diverse de plasamente. Deseori încearcă să profite de segmente mici de piaţă, în care preţurile nu sunt bine fundamentate. Şi la plasamente folosesc efectul de levier, pariul cu o sumă fizic de câteva ori mai mică decât cea investită.

Pentru că sunt considerate investiţii sofisticate, fondurile de hedging au comisioane mai mari decât fondurile mutuale de investiţii. Există chiar o regulă a industriei - doi cu douăzeci. Există un comision de 2% a capitalului administrat şi 20% pentru tot ce înseamnă profit generat de fond. Comisioanele mari nu au inhibat însă dezvoltarea. În urmă cu 25 de ani fondurile de hedging gestionau active de 40 de miliarde de dolari la nivel global. La final de 2014 au ajuns la 3.000 de miliarde.

Însă industria trece prin schimbări. Reglementatorii sunt mai atenţi cu aceste fonduri zburdalnice, iar unii investitori sunt nemulţumiţi de comisioanele mari.

Mulţi investitori de marcă şi cu mulţi bani, precum fonduri private de pensii au întors spatele. Şi cu toate că de mai multe ori s-a cântat prohodul unor astfel de fonduri speculative, anul trecut s-au deschis mai multe fonduri decât s-au închis.