Funcţionarea sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor a fost sistată marți, cu o lună şi jumătate înainte de închiderea sezonului, pentru că Ministerul Agriculturii nu a găsit fondurile necesare activităţii de operare pentru anul în curs. Oprirea sistemului antigrindină prezintă un risc major pentru culturile de viţă-de-vie şi livezile încă nerecoltate, atrage atenţia directorul Unităţii de Combatere a Căderilor de Grindină (UCCG) Moldova II Vrancea, Ionuţ Lucian Lazăr.
"Ca urmare a unei adrese a Ministerului Agriculturii prin care eram înştiinţaţi că nu au fost identificate fondurile necesare finanţării în continuare a sistemului antigrindină, începând cu data de 1 septembrie am intrat în conservare şi pază, cu o lună şi jumătate mai devreme decât ar fi fost normal. Oprirea sistemului la acest moment prezintă un risc major. Având în vedere că plantaţiile de viţă-de-vie şi livezi nu sunt recoltate, iar temperaturile actuale sunt destul de ridicate pentru această perioadă, există în continuare riscul dezvoltării unor formaţiuni noroase cu potenţial de grindină, ceea ce ar putea duce la calamitarea culturilor nerecoltate la acest moment. Aceste culturi rămân expuse fenomenelor meteo extreme", a declarat, pentru AGERPRES, Ionuţ Lazăr.
În aceste condiţii, circa 230 de angajaţi vor avea salariile diminuate cu 30%, însă există teama angajaţilor că acest sistem ar putea să nu fie repus în funcţiune din toamnă, ca urmare a intenselor proteste ale fermierilor din zonele afectate de secetă.
"Sistemul are circa 230 de angajaţi în Vrancea, cărora le-a fost retras la acest moment sporul de operativitate de 30%, deci le-au fost diminuare salariile. În perioada următoare, aceştia vor realiza doar activităţile de pază şi conservare a instalaţiilor şi punctelor de lansare. Nu ştim ce decizii vor lua pe viitor guvernanţii, dacă acest sistem va fi operaţionalizat din primăvară. Ţinând cont de adresa ministerului, aş pune-o doar pe seama anului financiar dificil. Dar sunt convins că şi protestele fermierilor din ultimele luni au contribuit în oarecare măsură la luarea acestei decizii. Având în vedere creşterea gradului de risc la grindină, valoarea pagubelor cu siguranţă ar fi mai mare decât menţinerea în stare operativă a unităţilor antigrindină", a fost de părere Ionuţ Lazăr.
Acesta a dat exemplul unei situaţii similare în Republica Moldova, unde, în urmă cu câţiva ani, sistemul antigrindină a fost închis ca urmare a unor dificultăţi financiare, fiind repus în funcţiune la câteva zile după ce grindina a făcut pagube majore pe câteva sute de hectare de viţă-de-vie.
Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova II are 20 de puncte de lansare antigrindină funcţionale, dintre care 12 în judeţul Vrancea şi opt în judeţul Galaţi. Un punct de lansare poate proteja până la 12.000 de hectare, gradul de combatere a acestui fenomen şi de protecţie a culturilor cu ajutorul rachetelor antigrindină fiind cuprins între 75 şi 80%.
Editor : Marina Constantinoiu
