INTERVIU. Mariana Gheorghe, director general OMV Petrom: Prețul țițeiului va crește
După 11 ani neîntrerupţi de profit, chiar cu recorduri, OMV Petrom a intrat pe pierdere în 2015. A înregistrat un minus de 155 de milioane de euro.
Ar fi, de fapt, primul an cu pierderi adevărat generate de activitate, din istoria de 18 ani a companiei. Are 18 ani pentru că înainte era regie şi se ocupa doar de extracţie. Precedentul rezultat negativ a fost în 2004, anul privatizării, cu un minus de peste 200 de milioane de euro. Dar atunci a fost o pierdere venită în condiţii speciale. A fost generată de curăţarea companiei. Erau pierderi din provizioane, datorii de mediu, bani pentru litigii, sume puse deoparte înainte ca Petrom să fie predată austriecilor de la OMV, în decembrie acel an. Acum e pierdere din petrolul ieftin. Pentru Petrom, ţiţeiul ieftin a avut anul trecut un impact dublu. A făcut ca sondele să fie neprofitabile, dar a ajutat rafinăria şi benzinăriile companiei. Însă acestea nu au reuşit să echilibreze. Acum, Petrom se stăduieşte să se scuture de tot ce înseamnă neperformanţă. Renunţă la zăcămintele mici şi opreşte sute de sonde, iar dacă va fi nevoie renunţă la angajaţi.
E un moment foarte important. Compania-fanion a economiei româneşti a intrat pe pierderi, iar aceasta se întâmplă în condiţiile în care anul trecut petrolul a fost cotat la 50-60 de dolari pe baril. Acum e la 35 şi fără perspective de a se duce mai mult peste 40 de dolari pe baril în acest an. Ce aşteaptă Petrom pentru anul acesta, ce să aşteptăm noi de la Petrom, ce se va întâmpla cu investiţiile am încercat să detaliem pentru dumneavoastră într-o discuţie cu Mariana Gheorghe, directorul general al companiei. Un interviu realizat de Cătălin Bălan.
Pe retail a crescut cererea, au crescut vânzările. Unde vedeţi piaţa asta?
Mariana Gheorghe: Noi vedem o creştere în continuare a cererii de ţiţei din trei motive. O dată: preţurile sunt joase, mult mai reduse decât anterior. Doi: reducerea TVA are o influenţă şi trei: în România există creştere economică, lucru care duce la creşterea puterii de cumpărare, mai multe maşini...
Preţul acestui produs, benzina, este doar 25-30% din preţul final la pompă. Dacă se reduce preţul internaţional, la cotaţie - pentru că noi depindem de preţul cotațiilor produselor, nu al ţiţeiului, pentru că au o evoluție puțin diferită - dacă se reduce, de exemplu, cu 10%, ceea ce se va vedea în prețul final va fi o reducere de 3%, pentru că se reduce 10% din 30% din preţul final, de aceea există o percepţie ușor nedumerită la populaţie: am citit că s-a redus prețul internațional cu 10 la sută și eu n-am văzut la pompă același lucru. Nu se poate, pentru că 60% din preţ sunt taxe.
Estimaţi preţuri în creştere, de ce o faceţi?
Aceasta este perspectiva întregii pieţe, deci nu suntem singuri şi nu le determinăm aceste ipoteze de preţuri singuri. Sunt analişti, sunt experţi în industrie, instituţii, AIE (Agenția Internațională pentru Energie – n.r.) şi toate celelalte care văd datele fundamentale ale industriei conducând la o creştere a ţiţeiului, ceea ce este normal.
Industria noastră se califică drept o industrie ciclică. Are perioade de creştere şi perioade de scădere. Volatilitatea este foarte mare, dar e continuă. Istoric, putem vedea că aceste urcuşuri şi coborâşuri se întâmplă permanent. Ceea ce diferă de la un ciclu la altul este intervalul dintre două creşteri sau două scăderi şi nivelul la care creşte și la care scade. Ce este diferit acum este că industria şi specialiştii se aşteaptă că preţurile să rămână mai joase pe o perioadă mai lungă de timp decât a fost acum trei-patru ani.
Datele fundamentale ale industriei noastre spun următoarele lucruri: scădere de preţuri - reducere de investiţii, reducere de investiţii - reducere de producţie, reducere de producţie - oferta este mai joasă, cererea creşte, indiferent la ce nivel, deci forţa dintre cerere şi ofertă va acţiona în aşa fel încât să ducă la o creştere a preţurilor.
Pot pune aceste scenarii în pericol investiţiile din Marea Neagră?
În primul rând, vorbim de petrol şi de gaze. Ceea ce avem acum în Marea Neagră ca potenţial este potenţial de gaz. Cele două pieţe sunt diferite. Preţurile s-au decuplat, deși mai sunt încă relații contractuale în care sunt legate şi atunci normal că noi ne vom uita la evoluţia pieţei gazelor. Unu.
Doi, în momentul în care facem orice investiţie în hidrocarburi, noi trebuie să ne uităm pe termen foarte lung. Vorbim de investiții și producție pe zeci de ani, nu pe un singur an, deci trebuie să ne luăm un risc de piaţă. Riscul acesta al preţului este foarte normal pentru toţi operatorii.
Ne vom uita după aceea ce concepte de dezvoltare sunt mai ieftine. După aceea ne uităm la costurile de execuţie, apoi ne uităm la costurile de logistică, infrastructură, apoi ne uităm cui vindem producţia, unde putem să vindem, dar şi la ce preţuri putem să vindem. La acestea se adaugă şi elementale financiare, fiscale şi de reglementare.
Anul acesta renunţaţi la cele 32 de zăcăminte mici plus la partea eoliană.
Pentru anul acesta, acestea sunt planurile de vânzare, tocmai pentru că ele au fost începute şi am considerat că se poate găsi un partener care să poată să facă mai mult. Fiecare activ are componenta lui directă de costuri şi componenta indirectă. Acelaşi activ poate să fie creator de profit pentru o companie mică, dar pentru o companie mare nu mai generează profit. De aceea sunt aceste mişcări pe piaţă.
Cum va fi afectată compania Petrom de planurile companiei-mamă OMV?
Petrom este o companie de sine stătătoare, are 51% acţionar majoritar OMV, suntem parte şi integraţi în strategia OMV şi ceea ce avem noi ca strategie este foarte simplă şi este integrată în această strategie a OMV-ului și anume: maximizarea upstreamului, dezvoltarea pe parte de exploatare la mare adâncime la Marea Neagră şi optimizarea downstreamului. Dacă vă uitaţi în strategia OMV, sunt aceleaşi obiective. În ceea ce priveşte acțiunea pe care OMV-ul o are cu Gazpromul sau intențiile pe care le are, OMV-ul a fost foarte clar.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
