Imobiliare sfinte. Ce fac occidentalii cu bisericile care rămân fără enoriaşi

Efectul Schengen pe piața imobiliară: Cresc prețurile caselor din zonele de frontieră

Un marocan a intrat cu maşina în vitrina unei benzinării din Timișoara, după ce a încurcat frâna cu acceleraţia

Câți kilometri de autostradă și drum expres au fost inaugurați în 2024 și ce promit autoritățile pentru acest an

Benzina și călătoria cu metroul se scumpesc de la 1 ianuarie. Guvernul Ciolacu reintroduce „taxa pe stâlp”

Protest uriaș la Istanbul: Milioane de oameni au ieșit în stradă pentru Palestina, condamnând atacurile israeliene din Gaza

Haos la Bruxelles în noaptea de Revelion. Poliția s-a confruntat cu violențe pe străzile Capitalei belgiene și mașini incendiate

Ce l-a convins pe Crin Antonescu să candideze la președinție

Zaharova acuză autoritățile de la Chișinău că vor să integreze R. Moldova în România, ca să ajungă în NATO

Protest masiv în fața Curții de Apel București. Sute de susținători ai lui Călin Georgescu protestează împotriva anulării alegerilor

În Europa numărul celor care se declară atei sau agnostici este în creştere, în vreme ce scade numărul adepţilor unor mari culte religioase. Aşa se face că Europa Occidentală a ajuns să aibe o problemă a lăcaşelor de cult fără enoriaşi.

Potrivit The Wall Street Journal, în Germania s-au desfiinţat în ultimul deceniu peste 500 de biserici catolice. În Danemarca, 200 şi-au închis porţile. Biserica Anglicană renunţă la 20 de biserici pe an în Marea Britanie. Iar în Olanda, peste 1.000 de biserici catolice, două treimi din totalul lor, şi 700 de biserici protestante ar urma să fie desfiinţate în următorul deceniu.

Însă, chiar dacă sunt desfiinţate, bisericile nu îşi pierd statutul de proprietăţi imobiliare valoroase pentru organizaţiile religioase care le deţin. Atunci când se poate, bisericile sunt transformate în centre culturale. Săli de concerte şi spectacole sau librării.

Biserica romano-catolică Sf.Iosif din Arnhem, Olanda, a fost transformată într-un parc pentru iubitorii de skateboarding FOTO: MERLIJN DOOMERNIK FOR THE WALL STREET JOURNAL

Însă, de multe ori, lăcaşurilor de cult li se găseşte o utilitate comercială. Unele biserici catolice şi protestante din Europa de Vest au fost transformate în baruri sau magazine de haine.

Liderii religioşi încearcă să aibă o atitudine pragmatică. Spun că bisericile desfiinţate nu mai pot fi considerate locuri sfânte aşa că pot fi transformate în orice altceva.

Şi totuşi, desfăşurarea afacerilor într-o fostă biserică nu este mereu uşoară. Marile culte preferă să vândă lăcaşele de cult.

Însă bisericile nu sunt deloc ieftine. Iar, dacă sunt sunt şi monumente istorice, noii lor prorietari nu pot aduce prea multe modificări nici la interior, nici la exterior. Şi totuşi, dacă nu găsesc un cumpărător pentru biserici, acceptă închirierea lor.

În România nu există o evidenţă clară a bisericilor. Însă, în mod clar numărul lor a crescut. Un studiu mai vechi al APADOR arăta că între 1990 şi 2010 au fost construite în România 4.000 de biserici noi. Însă în ţara noastră sunt condiţii istorice şi sociale diferite faţă de Europa Occidentală.

Construcţia noilor biserici a venit după o jumătate de secol de comunism în care multe lăcaşuri de cult au fost dărâmate. În plus, pentru capitalul politic, atât autorităţile locale, cât şi cele centrale au susţinut în ultimii 25 de ani construcţia de biserici noi.