Biriș: 9 argumente împotriva impozitului pe cifra de afaceri

Avocatul și consultantul fiscal Gabriel Biriș trece în revistă mai multe motive pentru care consideră nou-introdusa idee a impozitului pe cifra de afaceri a firmelor „o declarație de război” și o măsură „extrem de nocivă pentru economia românească”. Începând cu argumentul că impozitul pe cifra de afaceri este interzis de o directivă europeană.

Într-o analiză postată pe cursdeguvernare.ro, Gabriel Biriș arată că cele nouă argumente ar fi „trebuit să facă imposibilă” includerea impozitului pe cifra de afaceri în programul de guvernare.

Argumentele sunt de ordin juridic și economic:

1. Impozitul pe cifra de afaceri nu este permis de Directiva 112/2005 privind TVA.

2. Impozitul pe cifra de afaceri ar face inaplicabile prevederile unor alte directive, precum Directiva 96/2011(Parent Subsidiary), Directiva 49/2003 (Redevențe și dobânzi), dar și o bună parte din prevederile celor peste 90 de Convenții privind evitarea dublei impuneri și combaterea evaziunii fiscale pe care Romania le-a încheiat cu statele lumii.

„Practic, acest impozit ar scoate România de pe harta investitorilor serioși, România rămânând atractivă exclusiv pentru investitorii speculativi (marje mari, risc mare, activitate de genul «mușcă și fugi») sau pentru cei care nu prea dau doi bani pe conformare și pentru care evaziunea este cu adevărat un modus operandi”, detaliază Biriș.

3. Impozitul pe cifra de afaceri ar duce la dispariția a zeci de mii de locuri de muncă în industrie.

4. Impozitul pe cifra de afaceri nu stimulează investițiile.

5. Impozitul pe cifra de afaceri agravează orice criză prin care ar trece o companie și ar face imposibilă redresarea.

6. Impozitul pe cifra de afaceri îngreunează intrarea în piață a unor investitori noi.

7. Impozitul pe cifra de afaceri bazarizează economia chiar mai mult decât „forfetarul” plătit de hoteluri și restaurante.

8. IMM-urile vor fi înghițite de cei mari.

9. Verigile cu valoare adăugată mare vor fi delocalizate. O variantă ar fi, în acest sens, înființarea unei companii într-o țară vecină, de exemplu Bulgaria, iar fabrica din România nu va face decât să proceseze materia primă pusă la dispoziție de către compania din Bulgaria.

Materialul întreg poate fi citit AICI.