România, tot mai datoare. Guvernele PSD-ALDE au egalat Guvernul Boc

„Tot programul nostru de guvernare produce efecte, a produs 7% creştere economică, cea mai mare din lume în 2017”. Este doar unul din mesajele pe care românii le aud, constant, de la reprezentanții PSD și ALDE, de luni bune încoace. Alte mesaje au transmis că „situația este sub control” în ceea ce privește încadrarea în ținta de deficit bugetar și că toți cei care critică sunt invidioși și rău-voitori, nu vor ca programul de guvernare al PSD-ALDE să fie dus la îndeplinire și românii să o ducă mai bine. Totuși, niciunul din mesaje nu a lămurit pe deplin de ce România a fost nevoită să împrumute în 2017, un an cu așa mari reușite economice, exact cât a împrumutat de la FMI în anul negru de criză 2009. 11,83 miliarde euro, mai exact. Și se împrumută în continuare, doar că o face la dobânzi tot mai mari.

În urmă cu aproape un an, arătam că, în doar trei luni și jumătate de guvernare PSD-ALDE, România s-a îndatorat cu aproape 4,7 miliarde euro, adică aproximativ 40% din împrumutul semnat cu FMI de atât de criticatul Guvern Boc.

Au trecut lunile, au crescut pensiile și, mai ales, salariile bugetarilor (la unii mai puțin, la alții - demnitari, în special - mai mult), s-a implementat amețitoarea „revoluție fiscală”, pe care tot Guvernul PSD-ALDE se chinuie acum să o cârpească prin ordonanțe de urgență. Iar împrumuturile au curs și ele în continuare:

- 4,390 miliarde lei + 1,75 miliarde euro în aprilie 2017

- 4,192 miliarde lei în mai 2017

- 5,929 miliarde lei + 100 milioane euro în iunie 2017

- 5,565 miliarde lei în iulie 2017

- 3,632 miliarde lei în august 2017

- 3,679 miliarde lei în septembrie 2017

- 1,160 miliarde lei + 1 miliard euro în noiembrie 2017

- 1,349 miliarde lei în decembrie 2017.

Se observă că, pe parcursul anului 2017, România a împrumutat echivalentul a 11,83 miliarde euro. Adică, aproape exact cât a luat de la FMI, în șapte tranșe, în plină criză economică (împrumutul de la Fondul Monetar Internațional a fost de circa 12,9 miliarde euro, din care România a tras efectiv aproximativ 11,9 miliarde euro).

Practica împrumuturilor masive a continuat și în primele trei luni ale anului 2018:

- 3,419 miliarde lei în ianuarie 2018

- 2,778 miliarde lei + 2 miliarde euro în februarie 2018

- 3,752 miliarde lei în martie 2018.

În total, pe primul trimestru din acest an, Guvernul a împrumutat echivalentul a 4,139 miliarde euro.

Împrumuturile sunt pe diverse termene, de la un an la 18 ani, așa că, doar prin ce s-a luat în 2017, datoriile ar fi lichidate total de abia prin 2035. Cine dorește să aprofundeze subiectul găsește toate datele în statisticile furnizate de Banca Națională a României.

Unii vor spune, văzând aceste cifre, că și alte guverne au procedat la fel, indicând eventual împrumuturile luate de Guvernul Cioloș. Da, dar parcă atunci nu era vorba că avem cea mai mare creștere economică din lume, nu? Și, în plus, nu puțini sunt economiștii care susțin că perioadele bune, de creștere economică, ar trebui folosite de guvernanți pentru a reduce datoria publică. Printre ei se numără și Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal.

Alții vor argumenta, așa cum o făcea anul trecut Cabinetul Grindeanu, că „fiecare Guvern are propria strategie de atragere de finanțare”, că „este o practică uzuală” contractarea de împrumuturi pentru finanțarea deficitului bugetar și pentru refinanțarea altor împrumuturi ajunse la scadență. Da, o avea fiecare Guvern strategia proprie de finanțare, dar nu ar fi mai bine să folosească la maximum fondurile europene? Că tot avem minister de sine stătător și sute de angajați care primesc spor la salariu tocmai pentru că lucrează, în teorie, la atragerea banilor europeni, bani din care, în 2017, România a reușit să ia doar 3,6 miliarde euro. Adică, doar vreo 30% din totalul împrumutat.

Și, da, o fi o practică uzuală contractarea de împrumuturi pentru a finanța deficitul bugetar, dar atunci ce facem cu laudele potrivit cărora măsurile din programul de guvernare al PSD-ALDE pot fi aplicate fără a arunca în aer deficitul bugetar? Și, mai ales, cât ar fi fost deficitul bugetar în lipsa acestor împrumuturi masive, care au reprezentat aproape 6% din PIB?

Cât despre pledoaria că pot fi împrumutați bani pentru dezvoltarea mai rapidă a țării, aceasta este contrazisă de declarațiile unor oficialități, care recunosc că sumele se duc doar în deficit și în refinanțări, și de cifrele care arată că investițiile publice s-au situat în 2017 la cel mai redus nivel din ultimii 12 ani.

Revenind la statisticile BNR privind împrumuturile contractate de Guvernele PSD-ALDE mai remarcăm ceva: România se împrumută la costuri tot mai mari.

Doar câteva exemple:

- randamentul pentru certificate de trezorerie cu scadența la un an a crescut de la 0,98% (în ianuarie 2017) la 2,38% (martie 2018)

- randamentul pentru obligațiuni în lei pe termen de 2 ani a crescut de la 1,38% (ianuarie 2017) la 3,19% (martie 2018)

- randamentul pentru obligațiuni în lei pe termen de 3 ani a crescut de la 2,05% (ianuarie 2017) la 3,88% (martie 2018)

Creșteri, dar mai mici, sunt și la obligațiunile cu termen cuprins între 4 și 10 ani.

Unii ar putea spune, și de data aceasta, că evoluția nu are vreo legătură cu prestația Guvernelor PSD-ALDE, ci cu ce se întâmplă pe piețele internaționale. Ok, doar că nu puține voci - și nu doar din partea opoziției politice - susțin contrariul: statul se împrumută tot mai scump și din cauza percepției asupra riscului de țară, a scăderii constante a încrederii în economie, a deteriorării finanțelor publice și a estimărilor privind inflația.

În încheiere, în cazul în care ați ratat cumva știrea, planul guvernanților este ca în 2018 să împrumute și mai mulți bani decât anul trecut: circa 50 de miliarde de lei de pe piața internă (față de aproape 40 de miliarde de lei, cât a fost în 2017) și alte 4,5-5 miliarde de euro de pe piețele externe (față de puțin peste 3 miliarde euro, cât a fost în 2017).

Tot mai bogați în vorbe, tot mai săraci în realitate...