S-a lămurit misterul creșterii cu 77% a pensiilor
Noua lege a pensiilor, care trebuia, potrivit programului de guvernare PSD-ALDE 1.0, să fie gata „cel târziu la 1 octombrie 2017”, nu este adoptată nici acum. Și nici nu sunt semne că va fi urgentată procedura, mai ales că social-democrații au avansat ca termen de aplicare anul 2019. Tocmai bine ca, între timp, să fie „reformat” Pilonul II de pensii, pilon pe care coaliţia PSD-ALDE stă cu ochii de aproape un an de zile tot căutând o cale să poată dispune de banii de acolo fără a-și pune în cap peste 7 milioane de români.
Cu nouă luni în urmă, arătam într-un editorial că PSD-ALDE se angajează, prin programul de guvernare, să mărească pensiile cu 77% până la finalul anului 2020, lucru foarte greu, dacă nu imposibil.
Ce s-a întâmplat după publicarea analizei și, mai ales, evoluțiile din ultima lună, arată că pesimismul a fost pe deplin justificat și că, în realitate, în spatele promisiunilor frumos sclipitoare, dar găunoase, actualii guvernanți NU au banii necesari pentru a mări pensiile, simultan cu majorarea salariilor bugetarilor (să nu uităm că Legea salarizării unitare presupune creșteri în etape până în 2022) și cu menținerea unor pensii speciale tot mai multe ca număr și tot mai mari ca valoare. Și, cel mai probabil, scamatoria pe care o plănuiesc cu Pilonul II și cu des-invocata recalculare a peste 5 milioane de pensii nu le va rezolva problema, cel mult le va mai cumpăra niște timp. Timp vital pentru a rezolva acele probleme pe care Liviu Dragnea, Călin Popescu Tăriceanu și apropiații lor le consideră cu adevărat importante: albirea propriilor dosare și blocarea totală a Justiției.
Să le luăm pe rând, ca să avem tabloul întreg.
În varianta 1.0 a programului de guvernare PSD-ALDE, cea asumată după câștigarea alegerilor parlamentare, partidele conduse de Dragnea și Tăriceanu s-au angajat nu doar să crească punctul de pensie (1.100 lei la 1 iulie 2018, 1.265 lei la 1 aprilie 2019, 1.400 lei la 1 aprilie 2020 și 1.775 lei la 1 octombrie 2020), ci și să „corecteze” sistemul de pensii. „Vom corecta încă din septembrie 2017 disfuncțiile din sistemul de pensii în scopul reducerii deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat, prin eliminarea inechităților și îmbunătățirea colectării veniturilor”, promiteau PSD și ALDE, pentru ca, un pic mai jos în același document, să spună că „CAS-ul se va putea plăti la fondurile proprii de pensie (private), fără a mai exista obligația de a se plăti la bugetul asigurărilor sociale de stat”.
A trecut septembrie, a trecut și octombrie, ba chiar am ajuns aproape de finalul lunii aprilie 2018 și tot nu am văzut vreun proiect de lege a pensiilor. Ministrul Lia Olguța Vasilescu ne tot spune că legea este gata, dar că ba se calculează impactul bugetar, ba se fac simulări pe trei modalități de calcul. Acum câteva zile, ministrul ne spunea că proiectul ar putea fi transmis către Parlament „în această sesiune”. Adică, până la finalul lunii iunie. Ar urma ca adoptarea legii să se realizeze în sesiunea parlamentară din toamnă, iar aplicarea să se facă în 2019. În orice caz, pensionarii se pot pregăti sufletește căci se vor mări pensiile prin recalculare. Atenție, nu prin majorarea punctului de pensie, ci prin recalculare.
Interesant, nu?, cum se tot trage de timp și cum, pentru a stinge eventualele nemulțumiri, se mai umflă, din mers, tolba cu promisiuni.
Între timp, PSD-ALDE ne-au adus „revoluția fiscală”, cu trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat. Trecerea avea ca scop nu doar „rezolvarea” majorării salariilor bugetarilor de la 1 ianuarie 2018, ci și echilibrarea bugetului asigurărilor sociale. „Doar în acest an, facem o economie la bugetul de stat de 8,9 miliarde lei, prin reducerea substanţială a deficitului la bugetul de pensii”, dădea asigurări, după implementarea „revoluției”, deputatul PSD Marius Budăi, șeful Comisiei de buget-finanțe din Camera Deputaților.
Concret, potrivit calculelor social-democraților, transferul contribuțiilor ar fi trebuit să reducă deficitul de la bugetul de pensii de la 13,5 miliarde lei la 4,6 miliarde lei. Rămâne de văzut dacă, în final, măcar de data aceasta, calculele făcute în Kiseleff se vor apropria de realitate. Ce știm însă până la această oră este că, în primele luni ale anului 2018, s-au strâns din contribuții la bugetul asigurărilor sociale de stat 8,659 miliarde lei și s-au cheltuit 9,945 miliarde lei. Deci, pe primele două luni „gaura” este de 1,285 miliarde lei. Ceea ce pare să arunce în aer calculul PSD cu deficitul anual de 4,6 miliarde lei.
Și, tot între timp, adică până vor ieși cu noua lege a pensiilor, social-democrații și liberal-democrații caută în continuare, cu înfrigurare, metode să se poată atinge de banii de la Pilonul II de pensii. Ceea ce demonstrează, pe lângă lipsa acută a banilor, și că acesta a fost planul PSD-ALDE de la început, nu că ex-ministrul Mișa a greșit atunci când spunea că se urmărește desființarea Pilonului II.
Acum, suntem în faza de așteptare. Atât premierul Viorica Dăncilă, cât și ministrul Eugen Teodorovici ne amenință cu pachetul de modificări la Pilonul II, dar nici unul nu dă mai multe detalii, deși direct interesați de subiect sunt peste 7 milioane de români, care în luna ianuarie 2018 au avut contribuții la pensia privată obligatorie de 654 milioane lei, iar în februarie 2018, au depășit 710 milioane lei (datele se găsesc la Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România).
Între timp, am aflat însă cum, pentru că Executivele din ultimii ani au ocolit legea, pensia privată pe care o vom lua s-a redus cu aproape 13%. Iar perspectivele de recuperare a pagubei sunt, practic, nule. Iar contribuția la Pilonul II, presupunând că el va supraviețui „reformei” gândite de PSD-ALDE, nu va ajunge vreodată la cât scrie în Legea 411/2004. Ne-a spus-o, încă din octombrie 2017, ministrul Lia Olguța Vasilescu, ne-a repetat-o, marți seară, ministrul Eugen Teodorovici, justificând deficitul de la bugetul de pensii fix prin existența Pilonului II: „Cu cât eu contribui la Pilonul II, rămâne în minus pe Pilonul I”.
În final, în loc de concluzii, alte câteva cifre:
- Pentru a majora punctul de pensie, la 1 iulie 2018, de la 1.000 de lei la 1.100 lei, Guvernul are nevoie suplimentar, anual, de 3,2 miliarde lei (calculul apare în nota de fundamentare a OUG 82/2017). Rezultă că la 1 aprilie 2019, ca să ajungă la 1.265 lei punctul de pensie, i-ar mai trebui 4,68 miliarde lei, iar în octombrie 2020, ca să sară punctul de pensie la 1.775 lei, i-ar fi necesar 11,63 miliarde lei.
- În anul 2017, pensiile speciale au costat bugetul de stat peste 6,94 miliarde de lei, cu 28% mai mult decât în 2016 (detalii AICI).
