Cum vor crește pensiile cu 77% fără ca sistemul să intre în colaps?

În urmă cu trei săptămâni, pensiile au crescut, pentru a doua oară de la 1 ianuarie încoace. Tot mai multe voci vorbesc însă despre un iminent colaps al sistemului de pensii, iar ministrul Muncii admite că situația nu este tocmai roz și promite, pentru la toamnă, o reformă. Promisiunile din programul de guvernare sunt și ele multe, dar nu mai numeroase decât semnele de întrebare care planează.

La 1 iulie 2017, punctul de pensie a ajuns la 1.000 de lei, fiind majorat cu 9%. Majorarea s-a făcut prin ordonanță de urgență, aprobată imediat după instalarea Guvernului Grindeanu, și prin derogare de la prevederile în vigoare ale Legii sistemului unitar de pensii publice (nr. 263/2010). De ce? Pentru că era a doua majorare operată în cursul anului 2017, după ce punctul de pensie fusese mărit la 917,5 lei (5,25%), începând cu 1 ianuarie 2017.

Punctul de pensie a crescut, așadar, în intervalul 1 iulie 2016 - 1 iulie 2017, cu 14,7%. Or, Legea 263/2010 spune, la art. 102 alin. 2, că „valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat”.

În același timp, pensia socială minim garantată a crescut, de la 1 martie 2017, de la 400 lei la 520 de lei.

Ce urmează? Potrivit programului de guvernare al PSD-ALDE, pensia socială minim garantată ar urma să fie, de la 1 ianuarie 2018, 640 lei. Apoi, din 2019, aceasta ar urma să se majoreze anual cu „cel puțin 10%”.

La rândul său, punctul de pensie ar trebui să cunoască următoarele majorări până în anul 2020:

- la 1 iulie 2018: 10%, valoare 1.100 lei

- la 1 aprilie 2019: 15%, valoare 1.265 lei

- la 1 aprilie 2020: 10,6%, valoare 1.400 lei

- la 1 octombrie 2020: 26,7%, valoare 1.775 lei.

Câteva observații se impun în acest punct. Prima ar fi că, în 2020, pensiile ar trebui să fie cu 77,5% mai mari decât sunt acum (punctul de pensie va fi 1.775 lei față de 1.000 de lei).

A doua observație ar fi că, după cum rezultă din eșalonarea PSD-ALDE, cea mai mare creștere - de 26,7% - este promisă a fi aplicată de la 1 octombrie 2020. Adică, fix înainte de următoarele alegeri parlamentare!

A treia observație: exceptând scenariul în care coaliția PSD-ALDE estimează că România se va întoarce la rate medii ale inflației cu două cifre, ca pe vremea guvernării Năstase, toate majorările punctului de pensie vor fi făcute tot prin derogare de la legislația în vigoare (ceea ce este o formă mai frumoasă și legală de ocolire a legii).

Tot din programul de guvernare, aflăm că, „încă din septembrie 2017”, vor fi corectate „disfuncțiile din sistemul de pensii, în scopul reducerii deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat”. Cum? „Prin eliminarea inechităților și îmbunătățirea colectării veniturilor”, zic cei de la PSD și ALDE. Ce o însemna concret acest lucru, greu de spus.

Oricum, programul de guvernare prevede ca „cel târziu” la 1 octombrie 2017 să fie modificată legislația privind sistemul de pensii.

Și, uite așa, ajungem la noua găselniță a ministrului Muncii, Lia Olguța Vasilescu: după salariile bugetarilor, va reforma sistemul de pensii.

Oficial, se știu destul de puține lucruri, deși numai luna următoare nu este septembrie. Se știe că a început deja lucrul la o nouă lege a pensiilor, că se fac analize, se cer date cu privire la performanța Pilonului II (despre desființarea căruia a vorbit, din „greșeală”, șeful Finanțelor), se compară legislația românească cu cea europeană.

Neoficial, prin diferiți vectori media, se testează terenul cu diferite variante. În privința pilonului II, de exemplu, prin intermediul unor voci aparent independente s-a lansat ideea că banii de acolo sunt oricum ai statului, nu ai românilor, pentru că statul a direcționat la Pilonul II o parte din contribuția lunară pe care a încasat-o de la oameni. Ulterior, iată ce declara public ministrul Muncii, când explica de ce a cerut Autorității de Supraveghere Financiare date despre Pilonul II: „banii vin tot de la beneficiari, este tot al statului, dar cu administrare privată”.

După aceeași schemă, s-a vorbit apoi, pe unele posturi tv, despre cât de mari sunt pensiile speciale, cum sugrumă ele sistemul de pensii și cum s-ar impune recalcularea sau măcar înghețarea lor, căci despre eliminare nici nu poate fi vorba din perspectiva coaliției PSD-ALDE. La scurt timp, ministrul Muncii a admis că „100 000 de pensii speciale au echivalentul a patru milioane de pensii ale românilor de rând”.

Joi, la începutul ședinței de Guvern, ministrul Apărării Naționale, Adrian Țuțuianu, a considerat însă că este nevoie să lanseze un mesaj de liniștire pentru cadrele militare: „Suntem de părere că trebuie păstrat acelaşi algoritm de calcul al pensiei. (...) Nu vor fi afectate pensiile aflate în plată, acestea rămânând la valoarea actuală”. Aceasta în condițiile în care, cu doar câteva minute înainte, premierul Mihai Tudose recunoștea că pensiile militare „au cauzat hemoragii extraordinare” în sistem, în sensul că „toată lumea vrea să iasă la pensie acum”.

Alte variante testate în spațiul public, după același sistem, sunt: reducerea vârstei de pensionare pentru mamele cu cel puțin trei copii (câte doi ani pentru fiecare copil) și pensii mai mari pentru cei cu studii superioare.

Până atunci, aproape zilnic vin semnale, de la agenții de evaluare financiară, de la Comisia Europeană, de la Banca Mondială și alte organisme internaționale, că toate majorările de plăți sociale, la pachet cu creșterile de salarii din sistemul bugetar, aruncă în aer deficitul bugetar. Ultimul semnal de acest tip a venit, chiar joi, de la Eurostat.

Rămâne de văzut, când Ministerul Muncii va face publică prima formă a noii legi a pensiilor, câte dintre măsurile prinse în programul de guvernare și măsurile vehiculate în spațiul public vor fi efectiv prinse.