Cu cât ar putea crește prețul utilităților dacă vor intra în vigoare măsurile anunțate de Teodorovici
Ministerul Finanţelor a calculat că poate obţine, anul viitor, 3,6 miliarde de lei de la bănci. Nu se va împrumuta, ci le va impune acestora plata unei „taxe pe lăcomie”. Măsura ar urma să fie aplicată în mai puţin de două săptămâni, iar valoarea taxei va fi calculată în funcţie de nivelul ROBOR, indicatorul bancar care arată dobânzile la care se împrumută băncile între ele. În acest moment, ROBOR la trei luni este 3,04%.
Dacă s-ar aplica taxa pe lăcomie, fiecare bancă ar datora statului 0,9% din activele sale. Această taxă pe lăcomie apare în proiectul unei ordonanţe de urgenţă. Sunt acolo foarte multe alte măsuri pe care Guvernul vrea să le adopte în următoarele zile şi să le aplice de la 1 ianuarie.
Taxa pe lăcomie se va aplica la nivelul ROBOR. Astfel, la un nivel al ratei de 1,5%, taxa este zero. Apoi, creşte până la 0,9% dacă nivelul ROBOR ajunge la 3,5%. Mai departe, la fiecare majorare de 0,5 puncte procentuale, taxa se măreşte cu 0,3 puncte procentuale.
Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor: De la 1 ianaurie 2019, să se aplice o taxă pe activele instituţiilor financiar bancare, activele financiare desigur. Denumită în continuare „taxă pe lăcomie”. Impactul acestei măsuri poate fi undeva la 3 miliarde de lei.
Adrian Vasilescu, consultant de strategie BNR: Nu înțeleg ideea cu taxa de lăcomie, cred că aici e nevoie de reflecţie filosofică, ceva mai adâncă, pentru că nu ştiu despre a cui lăcomie este vorba. Băncile dacă şi-ar stabili singure ROBOR-ul atunci ar veni statul şi ar putea să spună aşa: ţi-ai stabilit un ROBOR foarte sus, eşti lacomă şi pentru asta eu, stat, sunt îndreptăţit prin Constituţie şi legile țării să te taxez. Dar nu e aşa. Rata ROBOR-ului e în funcţie de nişte realităţi din ţară şi în primul rând în funcţie de rata inflaţiei.
De asemenea, se va crea un fond de dezvoltare şi investiţii pentru a construi şcoli, spitale, autostrăzi. Iar banii vor veni de la Trezoreria statului, potrivit proiectului de Ordonanță de Urgență.
Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor: Pe scurt, este un fond care va avea un buget de aproximativ 10 miliarde de euro. Vă pot da câteva exemple de ce anume se poate finanţa: infrastructură, sănătate, dispensare, centre medicale, educaţie, şcoli, grădiniţe, reţea de apă, canalizare.
Prețul gazelor, plafonat timp de 3 ani
În privinţa companiilor energetice, se plafonează tarifele gazelor până în 2022. Va exista o limită de 68 de lei pe MW/h pe o perioadă de trei ani. Şi asta fiindcă, spun guvernanţii, există diferenţe mari între preţul de producţie şi cel de furnizare.
Impozit nou, de 3% pentru companiile din comunicații și energie
În acelaşi timp, cresc taxele pentru companiile din sectorul energiei si telecomunicaţiilor. Practic, acestora li se impune un impozit mascat pe cifra de afaceri, de 3%, pe care trebuie să îl vireze autorităţilor de reglementare.
Proiectul de ordonanţă de urgenţă care prevede toate aceste măsuri va fi aprobat de Executiv până la finalul acestui an.
Gabriel Biriș, avocat de drept fiscal, fost secretar de stat în ministerul de Finanțe: E un moment trist pentru România. Nu s-a început niciun șantier de infrastructură mare, s-au promis 2.000 de creșe, s-au făcut 20... Nu s-a făcut și nici nu s-a început niciun spital, decât cel început de un ONG căruia acest guvern i-a tăiat finanțarea.
Românii au nevoie de infrastructură, de educație, sănătate și își doresc aceste lucruri.
Ce le oferă Guvernul? Le oferă un dușman. Creează un dușman al națiunii, băncile de exemplu, și pune o taxă pe lăcomie. Niciodată în legislația din România nu au existat astfel de cuvinte atunci când reglementezi un impozit. Hai să îi spunem așa cum i-a zis Guvaernul: taxă pe lăcomie. Dar este DIN lăcomie, nu PE lăcomie.
Este un fel de amendă aplicată la valoarea activelor în cazul în care ROBOR este mai mare decât 1,5%. Ce lăcomie? ROBOR-ul este calculat în relația dintre bănci. Între ele sunt lacome? Din ce a spus Teodorovici, despre care încep să cred că nu înțelege nimic din ceea ce face, reiese că vrea să protejeze consumatorul. Păi cum îl protejezi? Că ROBOR-ul este în relația dintre bănci. Relația între bancă și consumator este ROBOR plus marjă. Iar Teodorovici nu spune nimic de marjă.
Ca să scadă ROBOR, trebuie să scadă inflația. Ca să scadă inflația, trebuie să oprești aruncarea de bani în piață.
Pe lângă sistemul bancar, uitați ce măcel este în această dimineață pe burse. Pentru că au lovit, prin măsurile pe care le-au anunțat, în sistemul de pensii private. Când tu dai posibilitatea după cinci să scoată omul banii, băncile se gândesc că apar 8 miliarde de euro în piață. Asta înseamnă inflație și cerere de presiune pe consum. Se gândește poate că mai aduce TVA la buget. Vedeți cât au scăzut acțiunile la bănci.
Am din ce în ce mai mult convingerea, nu mai e senzație, că asistăm la un război al Guvernului cu România. Tot ce se întâmplă acum este într-o cheie clară de destabilizare financiară a României.
Cu cât s-ar putea scumpi utilitățile
Guvernul mai face o chestie absolut teribilă. Introduce o taxă de 3% pe cifra de afaceri a companiilor din energie, cele reglementate de ANRE. Știți ce înseamnă asta? 3% la producători, 3% la furnizori, 3% la rețele, 3% la distribuție. Până ajunge la consumator, fiecare aplică câte 3%. Că tot moare Teodorovici de grija consumatorului, energie va ajunge la el cu 12% plus TVA, în plus. Vorbim de o creștere iminentă a prețului utilităților, cu 15 la sută. Ca urmare a acestei taxe. Care taxă se duce la ANRE, care este independentă. O să stea pe un munte de bani pe care nu-i poate da la buget
Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
