Miniştrii Energiei caută soluții la criza gazelor. Statele UE decid dacă firmele pot cumpăra gaze rusești fără a încălca sancțiunile
Miniştrii Energiei din statele membre ale Uniunii Europene se întânesc, luni, în şedinţă de urgență, în contextul în care blocul comunitar se străduieşte să vină cu un răspuns comun la solicitarea Moscovei potrivit căreia cumpărătorii europeni trebuie să plătească în ruble pentru gazele naturale ruseşti, în caz contrar riscând să le fie întrerupte livrările, informează Reuters.
Săptămâna trecută Rusia a întrerupt livrările de gaze spre Bulgaria şi Polonia, după ce aceste state au refuzat să respecte solicitările Moscovei de a face plata în ruble. Cele două ţări intenţionau deja să înceteze să mai utilizeze gaze ruseşti de la finele acestui an şi autorităţile susţin că pot face faţă întreruperii livrărilor de gaze ruseşti.
Cu toate acestea, întreruperea livrărilor spre Bulgaria şi Polonia a dat naştere la îngrijorări că şi alte state UE, inclusiv Germania, principala economie europeană, ar putea fi umătoarele.
În plus, acţiunea Moscovei riscă să provoace fisuri în frontul unit al UE împotriva Rusiei, pe fondul divergenţelor de opinie cu privire la modalitatea de răspuns.
În condiţiile în care multe firme europene au termene de plată la gaze la finele acestei luni, statele membre UE trebuie să clarifice urgent dacă firmele pot continua să cumpere gaze ruseşti fără a încălca sancţiunile impuse de UE Moscovei pentru invadarea Ucrainei.
Moscova le-a spus cumpărătorilor străini de gaze că trebuie să îşi deschidă un cont la banca rusească de stat Gazprombank, în care să depoziteze euro sau dolari, iar baca rusă va converti sumele în ruble.
În replică, executivul comunitar le-a spus statelor membre că respectarea cerinţelor Moscovei ar însemna violarea sancţiunilor UE, dar în acelaşi timp le-a sugerat ţărilor UE că ar putea face plăţi care să respecte sancţiunile dacă declară plata finalizată odată ce a fost făcută în euro şi înainte de conversia în ruble.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
După ce Bulgaria, Danemarca, Grecia, Polonia, Slovacia şi alte state membre au cerut săptămâna trecută clarificări, Bruxelles-ul a decis să elaboreze îndrumări suplimentare.
Plata în ruble poate ajuta economia Rusiei să facă faţă impactului sancţiunilor internaţionale, în tip ce veniturile din exporturile de hidrocarburi ajută Moscova să finanţeze ceea ce numeşte o "operaţiune militară specială". Potrivit unui studiu realizat de Centre for Research on Energy şi Clean Air, ţările UE au plătit mai mult de 45 de miliarde de euro pentru petrol şi gaze naturale ruseşti numai după invadarea Ucrainei de către Rusia la data de 24 februarie.
Rusia este responsabilă pentru 40% din importurile de gaze şi 26% din importurile de petrol ale UE, o dependenţă care explică de ce Germania şi alte state au fost reticente până acum la ideea unei opriri bruşte a importurilor de hidrocarburi din Rusia de teama pagubelor provocate economiei.
Uniunea Europeană înclină spre o interzicere a importurilor de petrol din Rusia la finele anului, susţin doi diplomaţi europeni consultaţi de Reuters, după discuţiile care au avut loc în ultimele zile între Comisia Europeană şi statele membre UE.
Blocul comunitar pregăteşte cel de-al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, din cauza invadării Ucrainei. Noul pachet de sancţiuni ar urma să vizeze petrolul rusesc, băncile din Rusia şi Belarus, precum şi mai multe persoane fizice şi companii.
Comisia Europeană, care se ocupă de coordonarea răspunsului UE, a avut în ultimele zile o serie de discuţii cu mai multe grupuri de state membre UE şi intenţionează să îşi prezinte planurile cu privire la un nou pachet de sancţiuni la reuniunea de miercuri a ambasadorilor UE la Bruxelles.
Potrivit diplomaţilor, Germania pare dispusă să accepte un embargo de la sfârşitul lui 2022, însă ţări precum Austria, Ungaria, Italia şi Slovacia, au în continuare unele rezerve.
