Cele cinci feluri în care Marea Britanie poate părăsi economic Uniunea Europeană

Economiștii britanici vorbesc de paradoxul Brexit. ”Ceea ce este cel mai benefic din punct de vedere politic este și cel mai distructiv din punct de vedere economie”, spuneau în iunie 2015 economiștii Global Counsel adăugând că în opinia lor modelele cele mai plauzibile sunt cel al Elveției și cel bazat pe Acordurilor de Comerț Liber.

Primul model luat în calcul este cel al Norvegiei. Marea Britanie se va alătura Spațiului Economic European (adică UE plus țările AELS – Asociația Europeană a Liberului Schimb), având acces deplin la piața unică, dar cu obligația adoptării standadelor și regulamentelor UE, fără a le putea influența. Marea Britanie ar urma să aibă contribuții importante în Uniune fără a putea impune restricții privind imigrația. Verdictul Global Counsel este că acest model nu răspunde problemelor politice din relația cu UE. Avantajele sunt: absența taxelor vamale, evitarea regulilor privind originea produselor, reguli unice pentru firmele exportatoare și funcționarea băncilor britanice în afara granițelor. Punctele negative vor fi incapacitatea adoptării propriilor reguli, existența contribuțiilor la UE și imposibilitatea restricționrăii imigrației.

Al doilea model ce poate fi luat în calcul este modelul turcesc. Specialiștii britanici avertizează că acesta ar putea fi un compromis nepotrivit pentru Marea Britanie. ”Sunt evitate barierele vamale interne, cu Marea Britanie adoptând multe reglementări de piață ale UE, dar acoperirea Uniunii Vamale va fi incompletă. Marii Britanii i se va cere implementarea tarifelor vamale externe ale UE, fără a avea influențe sau acces pe piețele terțe”.

A treia abordare este cea a Acordurilor de Comerț Liber. Marea Britanie va putea adopta astfel de Acorduri și însăși relația cu UE va fi guvernată de un astfel de acord. Sunt evitate barierele vamale dar, după cum este cazul cu astfel de Acorduri, vor trebui făcute concesii între integrarea reglementărilor și menținerea independenței. ”Este posibil dar totul depinde de înțelegerile făcute în sine”, spun economiștii.

Modelul elvețian. Marea Britanie și UE vor negocia un set de acorduri bilaterale care vor garanta accesul primei țări în sectoare specifice. Un anumit grad de subiectivism al Bruxelles-ului ar putea limita numărului acestor sectoare. ”Este posibil, dar nu este foarte atractiv pentru UE”, spune Global Counsel.

Și în fine, Clauza Națiunii celei mai Favorizate este ultima abordare posibilă. În acest caz nu este necesară adoptarea unor standarde comune sau regulamente, dar vor fi aplicate tarifele vamale uzuale ale UE, ceea ce ar afecta comerțul britanic cu bunuri și servicii. Apariția ulterioară posibilă a unor bariere nevamale ar putea afecta în special schimbul de servicii. Această abordare nu este conformă cu perspectivele liberale pe care Marea Britanie le are în privința comerțului.

Din zece domenii luate în calcul Global Counsel identifică patru domenii în care Marea Britanie va fi puternic afectată. Este vorba de Investițiile Străine Directe (Marea Britanie nu va mai fi percepută drept poartă de intrare în Europa sau spațiu al cartierelor generale ale companiilor), pierderea capacității de influențare a proceselor decizionale (se pierde influența asupra reglementărilor UE fără a se câștiga multă libertate de a reglementa independent), serviciile financiare vor fi mai greu de furnizat pe continent, iar procesul Brexit este unul incert, de durată, cu efect negativ asupra afacerilor. Singurele puncte pozitive vor fi politicile industriale unde Marea Britanie va câștiga flexibilitate, și zona bugetară, dar și aici diferențiat, în funcție de regiune. Din punct de vedere al UE punctele negative vor fi balansul dinspre politicile liberale spre politicile centraliste, posibilele creșteri de costuri financiare pentru populație și contagiunea ideii că este mai bine dacă o țară părăsește Uniunea Europeană.