Ce se ascunde în spatele modificării legii insolvenţei prin OUG?

Guvernul a adoptat modificarea legii insolvenţei prin ordonanţă de urgenţă. Greu de justificat urgenţa. În schimb, prevederile sunt puternic contestate de mediul de afaceri pentru că va îngreuna redresarea firmelor.

Lista miniștrilor din noul cabinet

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

Comentariul Business Club:

Guvernul a modificat legea insolvenţei prin ordonanţă de urgenţă. O lege făcută în laboratoarele puterii, fără consultări. Aşa e obiceiul. Codul fiscal a fost servit pe tavă - luaţi de aici. Schimbarea regulilor în insolvenţă a fost la fel.
E o schimbare legislativă ieşită la iveală în presă în urmă cu două săptămâni şi care a trezit imediat revoltă. Potrivit noii legi, firmele cu datorii la stat nu vor mai putea să apeleze în orice condiţii la insolvenţă atunci când au probleme financiare.
Proiectul aprobat joi vine cu câteva modificări majore, una dintre ele fiind că interzice declararea insolvenţei dacă firmele au mai mult de 50% din datorie către stat. E ca o prevenire a abuzurilor, pentru că insolvenţa a fost folosită ca scut împotriva taxelor datorate statului. Da, erau abuzuri, dar abuzuri posibile tocmai din cauza incomptenţei Fiscului, iar pentru a acoperi acea portiţă, dată de o incapacitate administrativă, întreaga procedură devine mult mai strictă. Acum vor fi mai puţine insolevenţe şi mai multe falimente. Direct.

„Mai mult de 6 mii de companii cu peste 64 de mii de salariați sunt în procedură de insolvență sau în perioada de observație. Pentru acești oameni se impune adoptarea unor măsuri urgente care să determine redresarea angajatorilor și mențierea lor în circuitul economic. Aceste disfuncționalități au cauzat arierate bugetare de peste 63 mld. de lei ale societăților aflate în insolvență, dar gradul de recuperare este de doar 6%”, a anunțat ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici.

Deşi ministrul Finanţelor susţine că legea este propusă cu scopul de a nu mai permite insolvenţe frauduloase, specialiştii au avertizat că modificările vor produce şi victime colaterale, iar cei mai predispuşi sunt antreprenorii, care de la insolvenţă au mari şanse să treacă direct la faliment.
Schimbările vin într-un moment delicat. În 2017, plăţile restante pe ansamblul economiei au scăzut cu 17%, la 20 miliarde euro, iar gradul de îndatorare se redusese sub 54%. Anul aceasta iar au început să crească, pentru că mediul a devenit mult mai dificil. În primele şapte luni ale acestui an, peste 5.200 de firme au intrat în insolvenţă, iar 20% dintre cazuri au fost în Bucureşti. Mai grav este ca numărul companiilor cu afaceri de peste 1 milion de euro intrate în insolvenţă în prima parte a anului este în urcare şi el.
Există şi o prevedere controversată ca în contul creanţelor, statul să devină acţionar, cu pachete minoritare chiar. Însă ca acţionar este ultimul la masa credală, aşa că şansele să mai recupereze ceva sunt foarte mici.
Legea deschide, însă, calea unor interpretări, pentru că nu există criterii pentru a alege la ce firme va deveni statul acţionar. De ce şi-ar dori să devină administratorul unor active care se vor dovedi pestriţe?  Când scopul ar fi monetizarea unui patrimoniu cât mai larg, adică să transforme totul în lichidităţi, din contra, statul ar acapara activitatea economică. Iar în cazuri punctuale, administrarea unor astfel de active va fi de fapt mai costisitoare decât creanţa inţială. Sau poate cu astfel de naţionalizări sunt scăpate diverse firme prietene de povara unor datorii la stat.
La puţin timp după ce au luat la cunoştinţă de planurile Guvernului, practicienii în insolvenţă au catalogat proiectul drept neconstituţional pentru că toate aceste modificări vor crea posibilitatea unei stări de insolvenţă continuă cu acumulare constantă de datorii. Pe scurt, acest proiect ar încălca prevederile constituţionale, pentru că nu are în vedere un tratament egalitar al creditorilor în procedura de insolvenţă şi încalcă prevederile directivei europene în ceea ce priveşte acordarea unei a doua şanse. Tot practicienii în insolvenţă s-au plâns că nu au fost nici măcar o secundă consultanţi de absolut nimeni înainte ca modificările să fie propuse.