BUSINESS CLUB. Industria sticlei din România, în ruine. Ultima suflare a sticlei de Pădurea Neagră

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Industria sticlei este acum susţinută de câteva multinaţionale, care fabrică sticlă pentru construcţii şi uz industrial. Manufactura este asigurată de mici ateliere. Fabricile de altădată nu mai au nicio şansă să renască.

Un centru puternic de producţie de sticlă a fost în munţii care despart Bihorul de Sălaj. Aici s-au construit trei fabrici de sticlă. Materia primă era din belșug, la fel şi lemnele pentru cuptoare. Din fabrica de sticlă de la Pădurea Neagră au rămas mormane de moloz și câteva clădiri în care funcționau atelierele și birourile fabricii.

Fabrica de aici era singura care producea sticlă colorată, astfel că produsele făcute la Pădurea Neagră aveau mare succes la export.

„Sticla de menaj era pentru export în marea majoritate și o foarte mică parte pentru piața internă, iar abajururile erau marea parte pentru comerțul intern și o mică parte pentru Germania”, spune Vasile Toth, inginer tehnolog și șef de producție la Fabrica de Sticlă Pădurea Neagră.

După Revoluţie, fabrica a fost privatizată, dar fără succes. Îşi pierduse deja contractele şi avea nevoie de retehnologizare. Noii proprietari au luat însă alte decizii.

„Au schimbat denumirea la fabrică. Era fabrica de sticlă Pădurea Neagră și era mama fabricilor de sticlă din toată țară, a fost cea mai veche. Și când s-au dus la piață, nu a mai cunoscut-o nimeni, i-au pus numele de Cristal Pan”, afirmă Benedek Lașak, șef de echipă la Fabrica de Sticlă Pădurea Neagră.

După eșecul privatizării, fabrica a fost vândută unui om de afaceri din Galați. Iar mai apoi dărâmată bucată cu bucată. La fel s-a întâmplat şi cu celelalte fabrici de sticlă din România. Unele dintre ele au supravieţuit, dar sub formă de unităţi mici, cu producţii limitate, destinate în general uzului casnic. Atelierele mici de sticlă sunt axate pe producţia de obiecte de decor, care au marje mai mari de profit. O fabrică de la periferia Bucureştiului reuşeşte să facă afaceri de 400.000 de euro cu o echipă de doar zece meşteri sticlari.

Cele mai mari venituri vin din livrările în străinătate. Potrivit celor mai recente date, la nivel naţional, exporturile de sticlă pentru uz casnic se ridicau la peste 220 de milioane de euro. Principalele destinaţii de export au fost Statele Unite, Germania şi Olanda.