Bani risipiţi pe investiţii inutile Guvernul vrea să construiască centrale începute în comunism

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Energia electrică pe care o poate produce România în toate centralele sale este de 20.000 MW. Consumul este însă de peste trei ori mai mic, din cauza închiderii unei bune părţi din industrie. Cu toate astea, planul guvernului este să cheltuie câteva miliarde de euro pentru a produce şi mai multă energie de care consumatorii nu au nevoie.

Centrala de la Tarniţa ar trebui să producă energie electrică ziua, iar noaptea, apa să fie pompată în amonte, pentru a reumple lacul de acumulare. În acest fel, hidrocentrala consumă curent pentru urcarea apei la deal. Mecanismul este folosit pentru a compensa producţia prea mare de energie electrică venită din alte surse.

Pentru hidrocentrala de 1000 de MW de lângă Cluj, statul încearcă să îi atragă pe investitorii chinezi. Construcţia care va fi gata în şapte ani ar trebui să echilibreze sistemul energetic, mai ales că autorităţile române vor să pună în funcţiune alte două reactoare nucleare la Cernavodă.

Lucrările la reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă au fost abandonate în 1989, iar dacă vor fi construite, atunci energia nucleară ar reprezenta 40% din producţia totală a României. O cantitate prea mare de energie electrică dacă ne gândim că în ultimii ani, tot aici in Dobrogea, s-au pus în funcţiune sute de turbine eoliene.

Proiectul hidrocentralei Tarniţa există din anii 70, iar până acum s-au făcut patru studii de fezabilitate pentru a începe construcţia. Pentru reactoarele 3 şi 4, statul a pierdut toţi cei şase investitori interesaţi pentru că a schimbat strategia de împărţire a acţiunilor. Cu toate astea, până acum s-au cheltuit milioane de euro pe studii, conferinţe şi salarii plătite celor care lucrează la aceste proiecte, chiar dacă au rămas doar pe hârtie.

„S-au mai cheltuit vreo 32 de milioane pe grupul 3 şi 4 de la Cernavodă tot pe compania de proiect şi pe consultanţă, de ce să nu se cheltuiască vreo cinci milioane de euro şi pe Tarniţa?”, a spus Remus Borza, administrator Hidroelectrica.

„Societăţile de stat nu-şi mai pot permite să risipească bani aiurea”, a spus Răzvan Nicolescu, ministerul Energiei.

Specialiştii spun că, în loc să construiască centrale noi, Guvernul le poate moderniza pe cele existente, dar mai ales ar trebui să gândească măsuri pentru a repune industria pe picioare ca să aiba cine consuma această energie.