Andrei Caramitru, consultant financiar: Atacul speculativ asupra leului probabil va continua. Cu ce consecințe?
Jucătorii de pe piaţa financiară ar putea fi tentaţi să forţeze devalorizarea rapidă a leului, deoarece ştiu că Banca Naţională nu poate controla, în acelaşi timp, şi dobânda de referinţă, şi cursul valutar, este de părere Andrei Caramitru, consultant fiscal și antreprenor, coordonatorul unui fond de investiții IT. Alături de Gabriel Sincu, specialist în fiscalitate, el a explicat la „Jurnalul de seară” de la Digi24 care sunt mecanismele din spatele unui atac de tip speculativ și care sunt consecințele.
Căderea leului în faţa euro pare că nu se mai opreşte. Moneda europeană a fost cotată miercuri la 4 lei şi 75 de bani, cu peste 4 bani mai mult decât în ziua precedentă. A fost e pentru a zecea oară, de la începutul anului, când leul a atins un minimum istoric, iar analiştii vorbesc despre un atac speculativ.
Andrei Caramitru, consultant financiar: A fost un atac speculativ clar, care probabil va continua. Ce se întâmplă? Deficitul bugetar este uriaş pe anul acesta şi refinanțarea statului pe datoriile trecute este și ea foarte mare. Statul are nevoie de 20 și ceva de miliarde de euro, finanțare anul acesta, 20 și ce va de miliarde de euro. În ultimele licitații, băncile nu au mai finanțat statul. Toată lumea și-a pus întrebarea de unde vor veni banii. Prima problemă. A doua problemă: a intrat o panică între oamenii simpli sau companiile din România care au început să schimbe încet-încet leii în euro. Trei: au intrat traderii și speculatorii profesioniști, care și-au dat seama de un simplu lucru - că Banca Națională nu mai are muniție, nu are cum să apere cursul, pentru că cu cât crește dobânda ca să apere cursul, cu atât taxele pe bănci creează pierderi, deci destabilizează sistemul financiar. Și atunci e ca și cum ai ataca un fort care nu mai are armată și tu știi că nu mai are armată și atunci traderii profesioniști au intrat în forță. (...) E ca și cum ai avea un război și știi că armata din fața ta este slăbită, nu a fost hrănită, nu mai are mâncare pe următoarele luni și în plus nici arme nu mai are. Și este atât de evident că trebuie să ataci fortul ca să-l capturezi, încât e de bun-simț că există acest atac.
Gabriel Sincu, specialist în fiscalitate: „Atâta vreme cât băncile au fost puse la colț, atâta vreme cât contribuabilii au fost înghesuiți cu niște taxe pe ultima sută de metri, nici nu ne miră. Era normal să se întâmple așa. Este interesant de văzut ce va urma, pentru că Guvernul este într-o oarecare degringoladă, încearcă să acopere găurile într-un fel sau altul. Dar trebuie să ne gândim că nu mai suntem în anii 90 când puteam să facem niște lucruri mai de capul nostru”.
Urmăriți comentariile complete în materialul video de mai sus.
Ce spune BNR
BNR crede că devalorizarea leului are alte cauze. Nu ar fi efectul unui atac pe piaţa financiară, ci ale atacurilor venite dinspre Guvern şi politicieni. Măsurile şi declaraţiile din ultima vreme au dus la o neîncredere a oamenilor de afaceri în moneda naţională, a explicat, la Jurnalul de seară, purtătorul de cuvânt al băncii centrale. „Sunt multe elemente aici. Avem odată o situaţie de fond, una de conjunctură şi un moment al zilei dacă vreţi. Toate trei au contribuit la rezultat, şi anume: o lipsă de credibilitate pentru investitorii care au deţineri în lei şi care încep să renunţe la aceste deţineri în lei. De aceea vine presiunea care s-a creat. Lipsa aceasta de credibilitate care i-a făcut să renunţe la deţinerile în lei. Leul până la urmă, şi acest lucru trebuie să îl ştim şi să îl apreciem, este o monedă convertibilă la rândul ei. Mergem în străinătate, plătim cu cardul în lei, fără nicio problemă. Deci el se tranzacţionează pe o piaţă largă, nu doar pe piaţa românească şi intră pe pieţele internaţionale. De acea credibilitatea situaţiei locale este extrem de importantă în setarea aşteptărilor. Repet, poate a treia oară, este o pierdere de credibilitate care a dus la această situaţie. (...) În contextul în care avem un deficit de credibilitate, asta este de fapt, ceea ce ne îngrijorează mai mult decât orice”, a declarat, miercuri seara, Dan Suciu, la Digi24.
Ce s-a întâmplat anul trecut în Turcia
La ce să ne așteptăm? Andrei Caramitru a dat exemplu ce s-a întâmplat în Turcia anul trecut, când Ankara avea probleme macroeconomice similare cu România și a plecat de la un curs de 4,5.„Similar cu ce s-a întâmplat la noi. Încet-încet a crescut cursul, până a intrat un atac speculativ, care l-a dus la 7,5! De la 4,5! În Turcia, anul trecut. Ce a făcut dl. Erdogan? A început să intre în război cu toate piețele mondiale și să vină cu tot felul de discursuri naționaliste, care n-au funcționat. Pentru că nu te poți lupta cu piețele financiare. Poți tu să fii dictator regional, local, global, nu contează. Și ca să apere cursul, a trebuit să crească dobânzile în Turcia la 25 la sută! Și cursul s-a stabilizat la 6, dar cu dobânzi de 25 la sută. Acum, ce se întâmplă la noi? Dacă vine un atac de genul acesta, BNR ar trebui să crească dobânzile. Cât să le crească? La 2,5 la sută deja 75 la sută din profitul băncilor e naționalizat. Dacă crește la 5, la 8, la 10, la 11 înseamnă ca băncile să aibă profitul de miliarde negative, ceea ce nu are sens. Și atunci nu mai sunt arme, armatei i s-au luat armele din mână și bani de mâncare nu mai avem pentru următoarele luni”, a punctat Andrei Caramitru.
Consultantul fiscal Andrei Caramitru este fondator al Kessel Run Ventures (fond investiții IT în Olanda) și fost partener senior la McKinsey și BCG. Este fiul actorului Ion Caramitru și de curând a anunțat că s-a înscris în USR, unde lucrează la un program de guvernare.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
