BNR a intervenit cu bani din rezerva valutară pentru a menține euro sub pragul de 5 lei, după primul tur al prezidențialelor
Guvernul rămâne fără bani pentru cheltuielile curente, deoarece băncile nu îl mai împrumută, iar cursul valutar riscă să sară de pragul psihologic de 5 lei. BNR a cheltuit miliarde ca să îl țină în frâu, la fel și Ministerul de Finanțe. Sunt efectele incertitudinii uriașe dinaintea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale.
Pentru a putea funcționa și a plăti inclusiv pensiile pentru 4,7 milioane de vârstnici și salariile 1,3 milioane de angajați la stat, guvernul împrumută în acest an 235 de miliarde de lei. Ce dobândă plătește pentru împrumuturi depinde de cum percep investitorii România.
Declarații precum cele făcute de candidatul Călin Georgescu privind intenția de a naționaliza resursele și de a taxa companiile în funcție de naționalitatea acționarilor nu fac decât să sporească gradul de neîncredere în România, ceea ce înseamnă că investitorii vor cere dobânzi tot mai mari sau vor evita să ne împrumute.
În contextul incertitudinilor politice, Finanțele au scos 6 miliarde de euro din rezerva de valută pentru a plăti un împrumut ajuns la scadență, deoarece au întâmpinat probleme în a se împrumuta, potrivit lui Marcel Boloș.
Ajungerea în turul doi al alegerilor prezidențiale a lui Călin Georgescu afectează și cursul valutar.
BNR a trebuit să intervină ca să țină cursul euro sub 5 lei. Potrivit economedia.ro. Cât a cheltuit este greu de spus, însă surse din piață spun că ar fi vorba de aproape aproape un miliard de euro, în condițiile în care tranzacțiile au fost de două ori mai mari decât în mod obișnuit.
O creștere a euro în raport cu leul ar afecta mulți români.
BNR a anunțat luni că rezervele valutare se situau la 30 noiembrie la nivelul de 61,174 miliarde euro, faţă de 62,841 miliarde euro la 31 octombrie 2024.
Potențialul unui episod de euroscepticism a speriat și investitorii de pe bursă. Companiile listate înregistrează scăderi ale valorii acțiunilor, inclusiv cele cu capital românesc, precum Banca Transilvania, Hidroelectrica sau Nuclearelectrica, iar asta are impact asupra Pilonului II de pensii, de care depind veniturile la bătrânețe pentru 8,2 milioane de români. Acesta a scăzut cu 2 miliarde de lei săptămâna trecută, în contextul în care șocul după primul tol al alegerilor prezidențiale a pus presiune pe obligațiuni și a dus la scăderea Bursei de valori, cele două mari active în care investesc fondurile de pensii.
