Aurel Crăciun are peste 300 de oi. Este cioban de 11 ani și muncește de dimineață până seara. La finalul anului strânge aproape o tonă de lână pe care, de cele mai multe ori, ajunge să o ardă.
„Aruncăm lâna. Ce să facem cu ea dacă nu o cumpără lâna? O punem acolo și o aranjăm frumos. Dacă vine cineva după ea, o dăm. Dacă nu, o aruncăm, o aprindem, că nu avem ce să facem cu ea”, spune Aurel Crăciun.
Aici ar putea interveni ideea unei tinere din Cluj, convins că lâna are toate calitățile pentru a deveni un bun fertilizant pentru agricultură.
„Fermierii s-au plâns nu au ce să facă cu ea nu o cumpără nimeni. Au început să o depoziteze în locuri greșite, chiar să o aprindă, ceea ce duce la o poluare foarte mare”, afirmă Maria Adi.
Maria Adi a studiat și cercetat acest fenomen mai bine de 4 ani, iar acum se pregatește pentru proba practică, iar rezultatul va fi prezentat în lucrarea ei de doctorat.
„Pe o suprafață de 700 de metri pătrați, am avea nevoie de 500 de kilograme de lână pe care le vom transforma în 400 de blocuri cultivabile. Își va păstra proprietățile nefiind nevoie să introducem fertilizanți sintetici”, explica Maria Adi.
Şi asta pentru că lâna de oaie este 100% material natural, durabil, reciclabil și biodegradabil care nu conține nici o substanță chimică.
„E un substrat fizic, în care planta se fixează, unde i se aduc elemente nutriționale azot, fosfor și alte elemente. Practic, e o formă de a înlocui pământul ca și substrat natural”, precizează Conf. Dr. Avram Fițiu, profesor la USMV.
Zeci de agricultori care au auzit de ideea tinerei sunt interesați să testeza noua metodă.
„Trebuie încercat să vedem la ce rezultate ajungem. Mai întâi pe spațiu mai mic. Dacă producția e mai mare și banii sunt mai mulți”, spune Adriana Șerban, agricultor.
Studiul susţine că această metodă va duce la o creștere cu peste 30 la sută a producției, iar poluarea va fi redusă cu aproape 90 la sută.