Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României, a detaliat, duminică seara, la „Kilometrul 0”, schimbările produse în structura exporturilor și circumstanțele care au dus la atingerea celui mai mic deficit al României în ultimii 23 de ani. Alături de consilierul guvernatorului BNR a fost invitat și jurnalistul specializat în economie Dan Suciu.
Discuția s-a purtat în contextul în care, în urmă cu câteva zile, președintele Traian Băsescu a lăudat Guvernul Ponta pentru rezultatele economice din primele două luni ale anului la acest capitol.
„Aş vrea să profit de onoarea pe care o am, să fie Guvernul aici şi să observ că, pe primele două luni ale anului, este pentru prima dată când avem un sold al comerţului exterior pozitiv. Cred că prima dată de la Revoluţie. Sigur, unii dintre dumneavoastră or să se mire, cum s-a întâmplat. S-au cumulat efectele în timp şi iată că reuşim să reducem deficitul de cont curent, chiar să avem surprize precum cele de pe primele două luni ale anului”, spunea președintele Traian Băsescu, în 15 aprilie, la Cotroceni.
„Am avut complexul cifrei opt”
„Putem să împărțim acești 23 de ani câți au trecut în două: etapa de până în 2000, când a fost o luptă îndârjită ca să scoatem zece miliarde de dolari, atunci, export anual, dar, din păcate, am avut complexul cifrei opt. Nu am reușit niciodată să depășim în export opt miliarde de dolari. După 2000, a început o explozie a exporturilor, așa că din 2000 exporturile au început să crească și au ajuns acum la peste 40 de miliarde de euro”, a afirmat Adrian Vasilescu.
„Creșterea a fost foarte mare, a fost însă un mare impediment, în perioada creșterii economice rapide, pentru că noi am avut, în perioada 2000 – 2008, nouă ani de creștere economică rapidă, am fost practic în topul european, în vârful topul european, la ritmuri de creștere. Dar am avut și un mare handicap, o diferență teribilă între cererea de consum, care consuma mult, și, asta pe plan intern, și oferta de bunuri și servicii, iar pe plan extern, exportul era mult mai mic decât importul, așa încât, în doi ani, între 2007 și 2008, am ajuns la deficite de cont curent, deficite ale contului extern, în jur de 12 – 13 la sută, ceea ce înseamnă foarte mult”, a explicat consilierul guvernatorului BNR.
„Criza a adus foarte multe ajustări în această privință, acest deficit de cont curent a tot scăzut, la 10, la 9 , la 8 și a ajuns în jur de 4 la sută în 2012 -2013. În aceste condiții a venit și noutatea acestui an, când deficitul de cont curent, nu raportul dintre exporturi și importuri, nu a mai apărut, practic, a apărut în loc de deficit un excedent, o creștere mai mare a încasărilor, pe tot sistemul contului curent. Dar și în raportul exporturi - importuri a apărut o noutate: de la cifre foarte mari care reprezentau deficitul de export față de import, am ajuns la un deficit de numai 27 de milioane, cel mai mic din 23 de ani”, a detaliat Adrian Vasilescu.
Exporturile care domină România sunt făcute de primele o sută de firme
„Structura exporturilor s-a schimbat foarte mult în ultimii ani. Este cert că exporturile României se fac în proporție de 75 – 80 la sută din zona industriei prelucrătoare, lucru foarte bun și e o schimbare radicală. Țin minte, cu ani în urmă, cât ne frământa pe noi faptul că exportam masiv bușteni, exportam produse neprelucrate”, a explicat Adrian Vasilescu.
„Ei bine, acum prelucrarea domină exportul. Din păcate însă, rămâne valabilă această idee cu valoarea adăugată mică, pentru că exporturile care domină România, economia românească, sunt făcute de primele o sută de firme, din miile de firme pe care le avem în țară, iar aceste o sută de firme sunt, cele mai multe, cu capital străin. Au venit, au făcut investiții în România, au ridicat întreprinderi de la zero sau au cumpărat întreprinderi și le-au modernizat și fac exporturi. Sub acest aspect putem spune că există o industrie românească care exportă, asta pe de o parte, iar pe de altă parte, este cert faptul că avem cifre de export pe care România nu le-a atins niciodată, nici în perioada Ceaușescu (...) însă valoarea adăugată mică rămâne o afirmație valabilă”, a detaliat consilierul guvernatorului BNR.