România este pe locul al doilea în Uniunea Europeană, după Bulgaria, la rata de naștere în rândul mamelor adolescente, arată un studiu realizat de UNICEF împreună cu Asociația SAMAS în România. Potrivit autorilor studiului, fenomenul este ciclic, repetându-se în cadrul acelorași familii de la o generație la alta împreună cu precaritatea economică, socială și de sănătate.
România nu reuşeşte să ţină sub control fenomenul mamelor minore, tot mai multe de la an la an, țara noastră ajungând pe locul doi în Europa, cu cele mai multe naşteri şi avorturi la fetele sub 18 ani. Sarcina în adolescență are numeroase consecințe negative asupra viitoarelor mame, precum și costuri sociale și economice.
Potrivit studiului, în 2019, au fost înregistrate 16.639 de sarcini în rândul adolescentelor, în scădere cu 9% față de anul 2018. În cazul adolescentelor sub 15 ani, numărul de sarcini a scăzut în toate regiunile, cu excepția regiunilor Nord-Vest și Nord-Est, unde creșterea a fost de 11%.
Tot în 2019, numărul întreruperilor de sarcină în cazul fetelor între 15 și 19 ani a fost de 4.290.
Totodată, în România, vârsta primului partener sexual este apropiată de vârsta adolescentei în aproape 70% dintre cazuri.
La adolescentele între 15 și 19 ani, în 2019, cele mai multe sarcini au fost în județele Mureș (827 de sarcini), Brașov (761 de sarcini), Dolj (700 de sarcini), Iași (691 de sarcini), Bacău (654 de sarcini), Constanța (616 de sarcini), Bihor (593 de sarcini), Suceava (512 de sarcini), Dâmbovița (503 de sarcini) și Prahova (483 de sarcini).
Nivelul de educație, direct proporțional cu numărul de nașteri la adolescente
Persoanele cu cel mai scăzut nivel de educație au cele mai multe sarcini (31,7 %), de peste trei ori mai mare decât cele care au absolvit învățământul obligatoriu sau ani de liceu.
„Concluziile raportului arată clar nevoia de măsuri complexe pe mai multe planuri și cu implicarea mai multor instituții ale statului, care trebuie să se coordoneze eficient. Sistemul de educație, cel medical, dar și autoritățile locale trebuie să acționeze, acordând o atenție sporită tinerelor din categoriile vulnerabile, în special în contextul pandemiei de COVID-19, în care vulnerabilitățile familiilor aflate la risc au crescut”, a declarat Pieter Bult, Reprezentantul UNICEF în România.
Raportul arată că sarcinile în cazul mamelor de peste 15 ani ar putea fi prevenite prin educație și programe de planificare familială adaptată cadrului socio-cultural în care trăiesc aceste adolescente. De asemenea, nu există o delimitare a rolului și o corelare a atribuțiilor de acțiune pentru autorități în privința sănătății reproducerii generațiilor tinere și a prevenirii sarcinilor la minore.
„Nivelul de educație este direct proporțional cu vârsta primei experiențe de cuplu și cu apariția unei sarcini în viața unei adolescentei. Un procent semnificativ de mame minore (31,7%, din datele noastre) nu finalizează ciclul de educație primar. Una din 6 adolescente care au avut un copil înainte de 15 ani va avea un al doilea copil înainte de a împlini 18 ani”, a declarat Marina Oțelea, unul din autorii studiului.
Școlile din România au nevoie de ore de educație sexuală
„Cifrele studiului ilustrează amploarea problemei și necesitatea unei acțiuni educative care să se adreseze tuturor grupurilor de adolescenți, pe canalele de comunicare specifice și cu forme diferite de prezentare a mesajelor, adaptate nevoilor acestora În ceea ce privește Asociația SAMAS, aceasta se va implica în continuare în sprijinirea activității de educație în comunitățile defavorizate”, a mai adăugat Marina Oțelea.
De asemenea, autorii notează că nu sunt implementate măsuri educative pentru grupurile de adolescenți dezavantajați social și pentru cei care au abandonat școala, ceea ce sporește riscul pentru un comportament sexual riscant și apariția unei sarcini nedorite. Este nevoie de o abordare complexă, multidimensională, în cadrul unor politici publice integrate care să vizeze educația sexuală, sensibilizarea comunității asupra nevoilor specifice în domeniu și asigurarea unor servicii adaptate profilului psihologic și emoțional al adolescentului.
Care sunt recomandările UNICEF pentru România
Printre recomandări se numără inițierea unei reforme legal-administrative care să înlăture barierele ce îngrădesc accesul minorilor la informații și servicii de sănătate a reproducerii și sexualității, prin revizuirea și adaptarea cadrului legal privind politicile de sănătate a reproducerii.
Totodată, se mai recomandă și introducerea în programa școlară a educației în domeniul sănătății reproducerii și sexualității ca materie obligatorie, în acord cu standardele internaționale și axarea programelor pe valori și pe crearea de obiceiuri comportamentale responsabile.
Este necesară și reorganizarea serviciilor de planificare familială cu inițierea unor servicii prietenoase pentru adolescenți și tineri și identificarea posibilităților de a reface rețeaua de cabinete de planificare familială/servicii de sănătate a reproducerii.
De asemenea, se recomandă asigurarea furnizării de contraceptive gratuite adolescenților, în general, și cu prioritate celor defavorizați.
Editor : I.C
