Proiectul de lege propus de ministrul Justiţiei pe 15 ianuarie prevede ca oricine are nevoie de o traducere nu se mai poate adresa direct unui traducător autorizat, ci documentele trebuie să treacă printr-un birou notarial sau prin instituţiile juridice ale statului.
Prevederea o nelinişteşte pe Nicoleta Truică. Are autorizaţie de traducător de 10 ani şi din asta îşi câştigă existenţa. „Este practic restricționarea dreptului la muncă, nu mai ai voie să lucrezi cu publicul larg”, acuză ea.
Nicoleta Truică e hotărâtă să lucreze cu instituţiile statului, dar din experienţă ştie că acestea nu apelează de prea multe ori la traducători.
„Anul trecut am fost solicitată de două ori și nu mai fusesem solicitată de foarte mult timp, asta însemnând ani de zile”, spune Nicoleta Truică.
Judecătoria Craiova, de pildă, a făcut solicitări către traducători autorizați în 430 de cazuri, pentru traducere de acte, precizează Marin Mihai, vicepreședintele Judecătoriei Craiova.
O altă problemă este că restricţionările din domeniu ar putea face ca numărul traducătorilor să scadă, iar tinerii să nu mai fie interesaţi de facultăţile de profil.
„Da, cel mai probabil, majoritatea o să renunţe la autorizația lor”, spune George Papadopol, președintele Asociației Profesioniste a Interpreților și Traducătorilor.
Dacă va fi aprobat, proiectul de lege va intra în vigoare de la 1 februarie și va deveni obligatoriu în şase luni. La nivel naţional sunt peste 360.000 de traducători autorizaţi.