Limba română, slăvită cu greșeli

Ce a pățit un șofer care a chemat un urs să vină spre el

Un ieșean și-a dat fiul în judecată și i-a cerut înapoi banii dați pentru facultate

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 2 iunie

Val de aer tropical în toată țara

Cine sunt cei trei tineri luați de viitură în Italia

O femeie lovește cu mașina un motociclist cu care se certase în trafic

Atac cu cuțitul în orașul german Mannheim

Salarii mai mari din 1 iulie pentru aproape 1,8 milioane de români

Legătura istorică a CIA cu Bucureștiul și cum au capturat ideologii sovietici România

În cele trei pagini ale expunerii de motive pentru adoptarea acestui act normativ, apar dezacorduri, cacofonii, termeni inventați sau exprimări confuze.

Prima abatere de la normele limbii române din acest text este folosirea greșită a virgulei între predicatul „este predat” și complementul de agent „de către cei 36 de profesori”. Pe aceeași pagină, apare formularea prețioasă, dar inexistentă, „coeziunea intergenerațională”. În opinia aleșilor, învățarea limbii române ajută și la „posibilitatea înțelegerii între bunici și nepoți”, deși e clar că e vorba despre „comunicarea” dintre aceștia.

În aceeași frază, sare în ochi cacofonia „dacă copiii”, ușor de evitat prin folosirea adverbului „deși”. Pe aceeași pagină, figurează și un dezacord: „mass-media locală”, în loc de „mass-media locale”, deoarece este vorba de un substantiv latinesc cu formă de plural, care se traduce prin „mijloace de comunicare în masă”.

Un alt dezacord apare în formularea „promovarea celor trei dialecte (...), ca și al celui daco-român”, în timp ce acordul impunea ca articolul posesiv să fie „a”, nu „al”.

Un reprezentant al minorităților, Varujan Pambuccian, a atras însă atenția colegilor asupra agramatismelor perpetuate prin mass-media.

România are și o lege a limbii române, inițiată de fostul senator George Pruteanu. Actul normativ, în vigoare din 2004, este însă complet ignorat.