Exclusiv Cele 1.600 de „blocuri fantomă” ale Bucureștiului care riscă să cadă la viitorul cutremur major deși, oficial, nu au bulină roșie
Deși oficial în București există doar 363 de clădiri încadrate în așa-numita „clasă 1 de risc seismic”, corespunzătoare infamei „buline roșii”, în realitate numărul imobilelor din Capitală care riscă, în caz de cutremur, să se prăbușească ori să sufere grave avarii structurale, este mult mai mare. Mai exact, pe lista imobilelor „sensibile” din Capitală există, în plus, un număr de 1.600 de clădiri încadrate în așa-numita categorie „Urgențe”. Indicativul „urgență” a fost aplicat în urma unor expertize tehnice făcute în anii 1990. Conform unui inginer structurist consultat de Digi24.ro, marea majoritate a acestor clădiri ar intra acum automat în „clasa 1 risc seismic”, dacă ar fi re-expertizate. Lucru pe care autoritățile nu se prea grăbesc să-l facă: în ultimii 25 de ani, primăria a reexpertizat doar 476 de astfel de clădiri: 347 au fost trecute în „clasa 1”, iar 107 în „clasa 2”. În prezent, reexpertizarea tehnică a acestor blocuri este lăsată la dispoziția asociațiilor de locatari. Astfel, în acest moment, în București au rămas peste 1.600 de „blocuri-fantomă”: ele nu sunt reîncadrate în clase de risc seismic corespunzătoare deși, dacă acest lucru s-ar face, există mari șanse ca respectivele clădiri să intre în categoria „bulinei roșii”.
Cum s-a ajuns aici?
În Capitală există, în acest moment, peste un milion de locuințe, conform Institutului Național de Statistică. Cele mai multe dintre acestea sunt grupate în aproximativ 16.000 de clădiri și blocuri construite până în prezent în București.
Primăria, prin intermediul Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), a întocmit o listă cu toate clădirile „suspecte” din Capitală. Pe lângă cele încadrate în cunoscutele clase de risc seismic (I, II, III, IV), există și peste 1.600 de imobile listate în așa-numita categoria „Urgențe”: mai exact, categoriile „Urgență 1”, „Urgență 2” și „Urgență 3”.
Ce înseamnă mai exact bloc din categoria „Urgență”? Inginer: bloc „periculos”, în pericol de colaps, chiar
„Blocurile încadrate în categoria «Urgențe» sunt blocurile expertizate în anii 1990, mai precis între 1991-1997, de către niște experți tehnici și declarate periculoase. În pericol de colaps, chiar”, a declarat pentru Digi24.ro, Matei Sumbasacu, inginer structurist, fondator al asociației Re:rise.
Mai precis, în anii '90, în Capitală, la propunerea fostelor ICRAL-uri (întreprinderi de construcții, reparații și administrare locativă din perioada comunistă) și în urma solicitărilor asociațiilor de locatari, au fost elaborate, conform AMCCRS un număr de 2.165 de expertize tehnice.
„Expertizele tehnice întocmite conform cu Normativul P100/1992 încadrează construcţiile în categorii de urgenţă. Categoriile de urgenţă reprezintă prioritatea începerii lucărilor de consolidare a clădirilor expertizate tehnic. Categoria de urgenţă se stabileşte în funcţie de clasa de importanţă a construcţiei şi de valoarea gradului de asigurare la acţiuni seismice «R», rezultat din calcul. Durata maximă de timp admisă pentru începerea lucrărilor de consolidare este : U1 - 2 ani; U2 - 5 ani; U3 - 10 ani”, se arată într-un răspuns oferit Digi24.ro de către AMCCRS.
Cu alte cuvinte, „deadline”-ul consolidării unei clădiri tip „Urgență” expertizate până în 1997 este, în cel mai fericit caz, 2007. De atunci au trecut 25 de ani, cu tot cu cutremurele aferente care au zguduit Capitala în acest interval.
„După calculul experților care au făcut aceste expertize, aceste blocuri puteau rezista la cel mult 35% din cutremurul de calcul”, a spus inginerul Sumbasacu.
„Cutremurul de calcul” reprezintă o metodă-standard prin care se testează și se stabilește rezistența seismică a unei clădiri. „Simplificând, vorbim de un cutremur peste cel din 1977”, a spus inginerul structurist.
„Accelerația luată în calcul pentru București e cam cu 50% peste accelerația maximă din 1977”
În plus, expertizele tehnice în baza cărora blocurile au fost încadrate în „urgențe” au fost făcute conform unui cod de evaluare antiseismică „vechi” - P199/1992 - care reprezenta normativul de proiectare a clădirilor de la acel moment. Inginerul Sumbasacu precizează că o expertiză tehnică din prezent e mult mai complexă decât cele făcute în 1992. Astfel, o clădire de tip „Urgență”, expertizată conform noilor norme, are „șanse” mari să fie reîncadrată în clasa „bulină roșie”.
„Nu știu niciun bloc-urgență care să nu fi luat clasa 1 sau clasa 2 de risc seismic”, a spus Matei Sumbasacu.
Concluzia unei analize tehnice făcute la o clădire „Urgență”: „La următorul seism, clădirea se va mișca, vor apărea rupturi în X în zidurile din cărămidă”
Digi24.ro a intrat în posesia unei analize tehnice „calitative” (fără calcule) făcute unei astfel de clădiri din centrul Capitalei, considerate „Urgență 3”: conform expertului tehnic care a făcut analiza, clădirea ar fi reîncadrată în clasa 2 risc seismic.
„Cred că la următorul seism clădirea se va mișca, vor apărea rupturi în X în zidurile de cărămidă de la parter și etajele 1 și 2, de asemenea, poate și la ultimul etaj”, se arată în document.
„La o analiză calitativă (fără calcule), blocul are o structură în cadre de beton armat care nu conferă, singură, cadrul necesar de asigurare de 65% din valoarea pe care trebuie să o asigure o clădire nouă (potrivit normelor actuale cu care se judecă performanțele clădirilor) și se încadrează în clasa a doua de risc seismic”, se arată în concluzia expertizei.
Inginer structurist: „Matematic, clasa I risc seismic se suprapune exact peste Urgențe”
Digi24.ro a solicitat Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic un răspuns referitor la numărul exact de clădiri „Urgențe” care au fost reexpertizate conform noilor norme și categoriile de risc seismic în care au fost reîncadrate, dacă a fost cazul.
„După modificarea şi completarea în anul 1996 a capitolelor 11 şi 12 din Normativul P100-92 şi în baza Ordinului Comun S.G.G./ M.L.P.A.T. nr.770/6.173/NN/1997, o parte dintre experţii tehnici, persoane fizice sau juridice, autorizaţi care au elaborat expertize tehnice începând cu anul 1992, au încadrat construcţiile în clase de risc seismic corespunzătoare, prin Note tehnice justificative. Au fost încadrate în clasa de risc seismic corespunzător 476 clădiri - fiind elaborate 481 încadrări deoarece 5 clădiri au mai multe corpuri și încadrări diferite.
Situația pe clase de risc seismic după elaborarea Notelor tehnice justificative este următoarea: 347 de clădiri au fost trecute în clasa de risc seismic Rs I, 107 clădiri au fost trecute în clasa de risc seismic Rs II, 26 de clădiri au fost trecute în clasa de risc seismic Rs III și o clădire a fost trecută în clasa de risc seismic Rs IV”, se arată în răspunsul oferit de AMCCRS.
În 1997, s-a trecut la celebrele clase de risc seismic, fără însă o grilă de „echivalare” între acestea și fostele „urgențe”. Mai exact, „la clasele de risc seismic nu exista o clasificare matematică exactă, cât la sută dintr-un cutremur susține un bloc din clasa RS I sau RS II”, a spus Sumbasacu.
„Această grilă matematică exactă a apărut în 2008. De-abia în 2008 s-a putut constata matematic ca RS I se suprapune exact peste U1+U2+U3”
De ce nu a încercat Primăria să reexpertizeze până acum clădirile-urgențe din Capitală?
„Ținând cont că, nu toţi experţii tehnici au dat curs prevederilor Ordinului menţionat şi nu au întocmit Notele tehnice justificative pentru imobilele expertizate tehnic până la modificarea, în anul 1996 a Normativului P100-92, prin care să stabilească clasa de risc corespunzătoare, acestea au rămas încadrate în categorii de urgenţă de intervenţie”.
Matei Sumbasacu spune că, în prezent, nu mai există nicio presiune legală pentru experții tehnici ai Primăriei să facă aceste reexpertizări.
Și totuși, de ce apar, în anul 2022, pe pagina AMCCRS atât clădiri încadrate în „risc seismic”, dar și „urgențe”, chiar dacă „urgențele” nu mai sunt definite ca atare din 1997?
„Presupunerea mea e că cineva a avut o mustrare de conștiință și s-a gândit așa: am aflat chestii despre câteva mii de clădiri, nu putem să le uităm cu totul”, crede Matei Sumbasacu.
Vechiul normativ în construcții a fost între timp înlocuit cu unul nou, mai riguros, stabilit în 2008. Acest lucru înseamnă și că, în acest moment, autoritățile locale nu se mai simt obligate să facă astfel de reexpertize: ele rămân strict la latitudinea proprietarilor:
„În cazul în care codul/normativul de proiectare seismică în baza căruia s-a efectuat expertiza inițială și încadrat construcția existentă în clasă de risc seismic/categorie de urgență de intervenție și-a încetat aplicabilitatea, se poate efectua, la solicitarea proprietarilor/asociației de proprietari, în scopul actualizării măsurilor de intervenție pentru reducerea riscului seismic, o nouă expertiză tehnică a construcției existente în conformitate cu conținutul cadru prevăzut în codul/normativul de proiectare seismică aflat în vigoare la data solicitării, finanțată din bugetele locale”, se arată în răspunusl AMCCRS.
Conform datelor oficiale publicate de Primăria București, din 1996 și până în prezent, în Capitală au fost consolidate 103 clădiri. Doar șase clădiri au fost consolidate din 2019 și până în prezent.
Simulare de seism făcută în 2018: Cel puțin 3.000 de morți „calculați” la peste 300 de clădiri aflate în pericol de colaps
Ca fapt divers, în cadrul exercițiului „Seism 2018”, făcut în același an de ISU - practic o simulare a producerii unui curent major în Capitală, autoritățile ne-au explicat pe un ton calm la ce să ne așteptăm: cel puțin 3.000 de morți, 5.000 de răniți, 40.000 de bucureșteni rămași fără adăpost, 35.000 fără curent și 45.000 fără apă de niciun fel. Vorbim de „victime virtuale”: pixeli introduși într-un soft de criză care aprinde niște beculețe în centrele de comandă.
La cutremurul din 1977, au existat peste 1.500 de morți și 33 de clădiri prăbușite. Practic, de atunci și până în prezent, șansele unui bucureștean de a muri la cutremur s-au dublat, conform simulării ISU.
Iar simularea a luat în calcul exact datele „oficiale”, conform cărora avem 700+ clădiri încadrate în clasele RS I și RS 2 de risc seisimic. Oficial, în litera legii, „Urgențele”, deși prezintă risc seismic, nu există.
Cum se poate schimba, la propriu, harta orașului, dacă luăm în calcul și „urgențele”, se poate vedea din analizele și grafice făcute pe dupacutremur.ro de către experți independenți.
„Sunt 1.600 de clădiri-fantomă. În statisticile oficiale ele sunt lăsate într-o zonă gri, chiar neagră. Pentru că ele nu există”, a spus inginerul structurist pentru Digi24.ro.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
