În București există, în acest moment, 363 de clădiri aflate în „clasa 1 de risc seismic”, cunoscută în limbaj popular sub denumirea de „bulină roșie”, conform datelor publicate de Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic. Pe lângă acestea, alte 373 de clădiri din Capitală, aflate în „clasa 2”, riscă să fie grav avariate în cazul producerii unui cutremur de magnitudine mare.
Conform legii, în clasa de risc seismic I, „fac parte construcţiile cu risc ridicat de prăbuşire la cutremurul de proiectare corespunzător stării limită ultime”.
Practic, în cazul unui seism cu magnitudinea de 7, similar celui din 1977, există, în acest moment, 363 de clădiri „cu risc ridicat de prăbușire”.
Comparativ, la seismul din 1977 au fost 33 de clădiri prăbușite.
De asemenea, nu trebuie ignorate clădirile aflate în „clasa II” de risc seismic. Chiar dacă „pierderea stabilității este puțin probabilă”, aceste clădiri pot fi grav avariate în caz de cutremur major.
„Sunt așteptate (în cazul acestora) avarii structurale importante, adică clădirile pot deveni cel puțin de nelocuit”, a declarat pentru digi24, Matei Sumbasacu, inginer structurist.
Bucureștiul are peste 1.600 de clădiri încadrate la „urgențe”. Ce se poate întâmpla cu acestea în caz de cutremur
În plus, pe lista primăriei există în prezent peste 1.600 de clădiri care sunt încadrate în așa-numita categorie de „urgențe”. Aceste „urgențe”, în privința consolidării clădirilor au fost stabilite la finele anilor 1990.
„Aproape toate clădirile încadrate în categorii de urgență (U1, U2 și U3) în anii 1990 corespund azi, din punct de vedere structural, clasei I risc seismic”, conform Asociației pentru Reducerea Riscului Seismic.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Inginerul Sumbasacu a precizat că așa-numitul „cutremur de calcul” (în baza căruia se fac, practic, aceste calcule) reprezintă „o acceleratie, nu o magnitudine”. „Dar, simplificand, vorbim de ceva peste 1977. Accelerația luată în calcul pentru București e cam cu 50% peste accelerația maximă din 1977”, a spus Matei Sumbasacu.
Conform datelor oficiale publicate de Primăria București, din 1996 și până în prezent, în Capitală au fost consolidate 103 clădiri. Doar șase clădiri au fost consolidate din 2019 și până în prezent.
Scenariu de cutremur în București: 23.000 de clădiri cu „avarii semnificative”. Dacă seismul are loc noaptea, ar putea fi peste 6.500 de victime și peste 16.000 de „răniți grav”
Conform unui Plan de analiză și acoperire a riscurilor al Municipiului București, numărul de clădiri de locuit care ar suferi avarii semnificative (peste gradul 3 de avariere) în condiţiile unui scenariu de cutremur, „este de ordinul a 23.000”.
„Dintre acestea, cca. 50% sunt clădiri de înălţime P… P +1, din materiale de slabă calitate peste 40% sunt P…P + 4, clădiri din zidărie cu elemente din beton armat, lemn etc., iar cca. 10% sunt clădiri înalte, din beton armat şi zidărie”, conform documentului citat.
Dintre cele 23.000 clădiri, pot suferi avarii grave – nivel de colaps parţial sau total (gradul de avariere 5) cca. 1.000 clădiri dintre care peste 10% sunt înalte, cca. 4.100 clădiri pot suferi avarii la nivel condamnare, dintre care 9% sunt clădiri înalte
„În scenariul de cutremur pe timp de noapte (ora 21), peste 450.000 locuitori se pot afla în clădiri care pot depăşi gradul 3 de avariere (în clădiri construite până în 1977). Dintre aceştia, pot fi consideraţi (în funcţie de caracteristicile clădirii) captivi în clădiri un total de cca. 95.000 persoane, dintre care cca. 54% în clădiri înalte, se pot produce peste 6.500 pierderi de vieţi şi peste 16.000 răniţi grav, cca. 10.500 spitalizaţi şi cca. 13.000 răniţi uşor, concentraţi în clădirile înalte realizate până în 1977”, conform documentului.
