În România sunt cele mai multe ferme mici din Uniunea Europeană - peste 4 milioane, adică o treime din total. Pentru a încuraja comasarea terenurilor şi a micşora numărul celor 500 de mii de hectare de teren nelucrate, Ministerul Agriculturii le promite acum fermierilor subvenţii pe teren mai mari cu 20 de procente, adică circa 200 de euro. Oamenii vor primi aceşti bani timp de cinci ani doar dacă vând sau arendează terenurile.
Nicolae Bolea este fermier în Alba. El ar putea primi, pe lângă bani, şi arenda.
„Neavând utilaje agricole, costurile lucrărilor aproape egalează venitul suprafeţei, venitul de pe o suprafaţă a unui hectar. În situaţia mea, am o parte din teren departe de unde locuiesc, e vorba de câţiva kilometri, aproape 10 kilometri, chiar sunt dispus să arendez acel teren”, spune Nicolae Bolea.
Pentru anul viitor, Ministerul Agriculturii a alocat deja 112 milioane de euro, bani din fonduri europene. Problema este, spun asociaţiile agricole, faptul că jumătate din populaţia ţării trăieşte la sat şi se întreţine din câştigul obţinut din agricultură, iar o mare parte din proprietăţi nici măcar nu sunt înscrise în cartea funciară.
„În primă fază, cei de acolo nu vor dori să îşi dea terenul, ci poate să îl dea în arendă. O astfel de măsură poate să creeze acea exploataţie medie care să producă valoare adaugată, care să ducă din materie primă în materie procesată şi să creăm locuri de muncă”, spune Emil Dumitru, preşedintele ProAgro.
Pentru că suprafaţa e mică, terenul este greu de vândut.
„ Discutăm despre investitori care caută proprietăţi agricole de peste 20 de milioane, atunci discutăm de suprafeţe de 5,6 7 mii de hectare, care pot fi comasate în blocuri de 800, 1000 de hectare, dacă discutăm de investitori mai mici atunci e rentabil şi de la 50 de hectare în sus”, spune Andrei Botiş, consultant de investiţii.
Din 2018, fermierii nu vor mai putea primi subvenţii pe teren dacă nu au cadastru pentru suprafaţa deţinută.