PROGRAM DE GUVERNARE. USL vrea să clarifice statulul procurorilor și să depolitizeze CCR

Guvernul Ponta II își propune, în programul de guvernare făcut public azi, să elaboreze legislația restantă conformă principiilor europene privind restituirea proprietăţilor confiscate abuziv de regimul comunist.

Este o temă sensibilă a României, care a făcut obiectul unei hotărâri-pilot a Curții Europene a Drepturilor Omulului, pentru care statul român a solicitat deja o amânare și are termen de finalizare anul viitor.

Problema hotărârii-pilot a CEDO

În luna mai a acestui an, Titus Corlățean, la acea vreme ministru al Justiției, explica faptul că proiectul de lege care ar trebui să pună ordine în sistemul retrocedărilor nu este finalizat şi, de aceea, a cerut Curții Europene a Dreprurilor Omului o păsuire, la fel cum a făcut-o și fostul guvern.

Ministrul Justiției a criticat modul în care au gestionat autoritățile problema hotărârii – pilot a CEDO. România are termen până în iunie să își rezolve problema pentru care a fost condamnată în hotărârea – pilot din 2010. „Nu intru acum în detalii sau polemici cum a fost gestionat acest proces, cu mare întârziere și o deficientă în materie de reală dezbatere publică”, a spus Corlățean.

Ministrul a declarat că a confirmat solicitarea, transmisă anterior, de fostul guvern, de prelungire a termenului cu nouă luni, „pentru a permite o discuție și o dezbatere publică de substanță și reală, nu numai pe parcursul unei săptămâni, între două ședințe de guvern, unde să poată fi invitați toți actorii interesați”.

La sfârșitul lui aprilie, fostul guvern a cerut Curţii Europene pentru Drepturile Omului o păsuire, cel mai probabil de şase luni, pentru a elabora o nouă lege privind retrocedările caselor naționalizate sau confiscate de comuniști.

Fostul guvern lansase în dezbatere publică un proiect ce prevede limitarea despăgubirilor la 15% din valoarea reală a bunului şi eliminarea posibilităţii restituirii în natură. De asemenea, proiectul prevede ca plata să se facă eşalonat pe o perioadă cuprinsă între 5 şi 12 ani.

Fostul agent guvernamental la CEDO, Horațiu Radu, a declarat, într-un interviu pentru digi24.ro, că se știa încă din 2007 că plafonarea despăgubirilor este o ipoteză de lucru agreată de CEDO.

„Consolidarea statutului procurorilor”

După discuțiile provocate de anchetele procurorilor în ceea ce provește fraudele din perioada referendumului privind demiterea președintelui și decizia de a chema șefii procurorilor la audierea comisiilor Parlamentului, programul de guvernare al USL mai prevede și „clarificarea statutului procurorilor şi rolul Ministerului Public raportate la dispoziţiile constituţionale”.

La începutul lunii octombrie, în Parlament a prins contur ancheta pe care parlamentarii vor să o facă asupra modului în care procurorii şi-au desfăşurat anchetele privitoare la infracțiunile săvârșite în timpul campaniei pentru demiterea președintelui Traian Băsescu. Majoritatea parlamentară a USL îi aşteapta la audieri pe fostul procurorul-şef al DNA, Daniel Morar, şi pe fostul procurorul general, Laura Codruța Kovesi, la comisia parlamentare de investigaţie înfiinţată prin votul de atunci.

Majoritatea USL a vrut să-i cheme pe Daniel Morar şi pe Laura Codruţa Kovesi să dea explicaţii în faţa comisiei parlamentare de anchetă a referendumului. Ca răspuns, PDL anunța că va ataca la Curtea Constituţională decizia de înfiinţare a acestei comisii. Atât premierul Victor Ponta, cât şi parlamentari ai USL au declarat atunci că procurorii au comis abuzuri în timpul cercetărilor asupra neregulilor de la referendum.

„Îi vom invita pe cei doi să explice raţiunea pentru care a fost decisă o asemenea strategie de anchetă. Nu procurorii de caz vor fi chemaţi la comisie”, a declarat atunci Toni Greblă.

Rugat să comenteze declarația lui Toni Greblă, care a propus ca la comisia de anchetă să-i cheme pe Kovesi și Morar, liderul PSD Victor Ponta a declarat: „Nu comentez ce face Parlamentul”. În plus, premierul Victor Ponta a evitat să răspundă la întrebarea privitoare la o eventuală încălcare a principiului separației puterilr în stat o dată cu această decizie. „Dar dacă un parlamentar este chemat la Parlament nu se încalcă separaţia puterilor în stat?”, a întrebat retoric Victor Ponta.

DNA şi Ministerul Public nu au formulat o poziţie publică după înfiinţarea comisiei parlamentare. Dar Laura Codruţa Kovesi a refuzat, în urmă cu o lună, ideea de a se prezenta în faţa unei asemenea comisii. „Nu o să merg la o asemenea comisie. De altfel, există decizii ale plenului CSM care spun că procurorii nu pot fi cercetaţi de comisii parlamentare. Pentru abaterile procurorilor există Inspecţia Judiciară, care cercetează astfel de reclamaţii”, spunea fostul procuror general, Laura Codruța Kovesi.

Cum va fi depolitizată Curtea Constituțională

„Consolidarea statului de drept, inclusiv prin întărirea instituţiei Avocatului Poporului şi depolitizarea Curţii Constituţionale” este o altă măsură importată pe care și-o propune Guvernul USL.

La începutul lunii septembrie, conducerea PDL discuta în şedinţa Biroului Permanent Naţional despre priorităţile legislative pentru noua sesiune, printre acestea fiind nominalizarea judecătorilor de la Curtea Constituţională. Propunerea PDL ca judecătorii Curţii Constituţionale să nu mai fie numiţi politic a fost unul dintre subiectele de pe agenda de atunci a parlamentarilor social democraţi, care voiau să depună în Parlament mai multe iniţiative pentru depolitizarea unor instituţii, cum ar fi CNA, TVR şi Curtea Constituţională.

Depolitizarea CCR era atunci anunțată drept cea mai importantă din intenţiile celor de la PDL şi presupunea ca magistraţii care îşi vor încheia mandatul să fie înlocuiţi de alţi magistraţi care să fie numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

„Eu am făcut o propunere care ţine cont de realitatea legală din ţară. Avem o Constituţie, avem legi, iar propunerea mea se poate pune în practică fără a schimba nimic. E vorba de bun simţ şi de un acord politic. Cum să nu fie politizată dacă scrie în Constituţie că 3 desemneaza Camera şi 3 Preşedinţia? Mai trebuie demonstrat lucrul acesta?”, a susţinut atunci liderul PDL, Vasile Blaga.

Totuși, inițiativa anunțată nu a fost o premieră în acest an, mai ales în contextul conflictelor din perioada referendumului. Anterior, chiar preşedintele PSD, Victor Ponta, declara că judecătorii de la Curtea Constituţională nu ar mai trebui desemnaţi din rândul juriştilor apropiaţi de partide.

Trei judecători, pe final de mandat

Controversele legate de acest subiect erau în toi în august. La sfârșitul acelei luni, Curtea Constituţională era ţinta criticilor politice, în special a reprezentanţilor USL, după ce judecătorii au invalidat referendumul. Toate partidele vorbeau în schimb despre depolitizarea instituţiei, deşi, potrivit legii fundamentale, judecătorii sunt numiţi printr-un algoritm politic. Acest aspect ar trebui lămurit pentru că, anul viitor, vor expira mandatele a trei judecători.

Trei dintre cei nouă judecători al Curții Constituționale vor ieși din componența actualului Plen al CCR, la expirarea mandatului de nouă ani. Astfel, anul viitor, instituțiile responsabile trebuie să aleagă trei noi membri pentru a-i înlocui pe Aspazia Cojocaru, Ion Predescu și Acsinte Gaspar.

Una dintre soluțiile pentru depolitizarea Curții ar putea fi ca partidele să renunțe la aceste posturi în favoarea experților.

Potrivit Constituției, judecătorii Curții Constituționale sunt desemnați, pentru un mandat de nouă ani, de către cele două Camere ale Parlamentului, la propunerea grupurilor parlamentare, și de către Președinție. Ei nu trebuie să fie neapărat magistrați ci, potrivit articolul 143 din Constituție, „judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior”.

Dezbaterea legată de modul în care sunt aleși judecătorii Curții Constituționale a pornit de la acuzațiile privind politizarea acestei instituții, cu atât mai mult după verdictul dat în cazul invalidării referendumului din 29 iulie.

Un episod tensionat s-a derulat între judecătorii CCR după ce în presă au apărut informații că Aspazia Cojocaru, propusă de PSD, a înclinat balanța în favoarea invalidării votului, decizie luată cu 6 voturi pro și 3 contra.

A doua zi, Aspazia Cojocaru a amenințat că îl va da în judecată pe Ion Predescu pentru că i-a dezvaluit în presă votul.

„Dacă va fi în responsabilitatea PDL, vă asigur că vom cere Înaltei Curți de Casație și Justiție să ne propună variante”, declara atunci Vasile Blaga, președintele PDL.

„Trebuie ca cei nouă judecători să nu mai fie desemnați politic. În 2013, când expiră trei mandate de la Curte, să alegem judecători nu dintre oamenii politici, ci judecătorii de la ÎCCJ”, a afirmat la acea vreme și premierul Victor Ponta.

„Va trebui să ajungem la o redefinire a CCR, ca să o scoatem de sub imperiul unor influențe. De niște numiri care pot avea un conținut politic”, a subliniat Titus Corlățean, atunci ministrul de Externe.

Crin Antonescu a fost unul dintre cei mai vehemenți critici la adresa Curții Constituționale. „Parlamentul, Guvernul împreună pot să îi revoce pe judecătorii CCR. În actuala ei componență, CCR este o rușine. Vă pot argumenta asta prin câteva decizii atât de străvezii partizane și probabil comandate pe care le-a dat CCR”, declara președintele interimar la data de 2 iulie.

Membrii CCR cărora le vor expira mandatele sunt Ion Predescu (84 de ani), numit judecător de Senat în 2004, pentru un mandat de 9 ani, care a deţinut mandate de senator PSD în toate legislaturile de după 1990, până în 2004; Aspazia Cojocaru (65 de ani), numită judecător de Camera Deputaţilor, în 2004, pentru un mandat de 9 ani, la propunerea PSD și Acsinte Gaspar (74 de ani) a fost numit la CCR din 2004, de către preşedintele Ion Iliescu (PSD).