Comisia Iordache a terminat de discutat și Legea CSM. Inspecția Judiciară rămâne la CSM, puteri sporite pentru inspectorul-șef

Comisia specială condusă de Florin Iordache a aprobat ca Inspecția Judiciară să rămână o structură în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Coaliția PSD-ALDE a renunțat astfel la propria variantă, cea potrivit căreia se înființa o nouă structură care să controleze Inspecția Judiciară. În schimb, din noua variantă PSD-ALDE, inspectorul-șef al Inspecției Judiciare a căpătat puteri sporite, mai puțin aceea de a formula propuneri de revocare a procurorului general și procurorilor-șefi ai DNA și DIICOT.

ACTUALIZARE 19.25. Comisia specială condusă de Florin Iordache a terminat dezbaterile asupra Legii nr. 317/2004 privind organizarea și funcționarea CSM.

Prin urmare, proiectul - al treilea și ultimul din pachetul legilor Justiției - va putea fi supus miercuri votului plenului Camerei Deputaților, așa cum dorește coaliția PSD-ALDE, susținută de UDMR.

După votul de miercuri, modificările la legile 304/2004 și 317/2004 vor merge, alături de cele formulate la Statutul magistraților, la Senat.

ACTUALIZARE 18.11. Comisia specială a revenit și asupra propunerii ca șeful IJ să aibă puteri sporite în ceea ce privește rezultatele activității de control. Prin urmare, acesta nu va putea formula propunere de revocare din funcție a procurorilor-șefi ca urmare a celor constatate.

„Prin actul final intitulat «Rezoluție», inspectorul-șef poate dispune următoarele măsuri:

a) măsuri de remediere a deficiențelor constatate în cadrul instanței ori parchetului respectiv;

b) monitorizarea pe o durată de cel mult 6 luni a activității entității controlate

c) propuneri de revocare din funcție pentru management necorespunzător.

Măsurile prevăzute la alin. (4) lit. a) și b) nu pot fi contestate, iar raportul însoțit de Rezoluția inspectorului-șef se înaintează instanței sau parchetului controlate, Secțiilor corespunzătoare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, iar, în cazul parchetelor, și Ministerului Justiției sub autoritatea căruia își desfășoară activitatea. (...)

În cazul în care măsura prevăzută la alin. (4) lit. c) vizează procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncții acestuia, precum și procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora, Rezoluția inspectorului-șef va transmisă ministrului justiției sub autoritatea căruia aceștia își desfășoară activitatea, care va decide în consecință. În cazul în care ministrul justiției consideră propunerea de revocare întemeiată sesizează Secția pentru Procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, care va emite un aviz consultativ și ulterior se înaintează Președintelui României, care emite actul de revocare conform propunerii”, stabilea amendamentul ALDE considerat respins de Comisie.

Amendamentul va putea fi însă susținut în plen.

ACTUALIZARE 17.45. Comisia specială a revenit, la propunerea lui Florin Iordache, asupra posibilității ca inspectorul-șef al Inspecției Judiciare să aibă un cuvânt în repartizarea dosarelor.

Prin urmare, rămâne în continuare forma actuală a legii, potrivit căreia șeful IJ „ia măsuri pentru repartizarea aleatorie a dosarelor în cadrul Inspecţiei Judiciare”.

Anterior, inspectorul-șef al Inspecției Judiciare a primit, din partea Comisiei speciale, dreptul de a-și desemna „echipa de conducere (inspectorul-șef adjunct, directorii de direcții) în baza unei proceduri în care sunt evaluate proiectele de management specifice fiecărui post, astfel încât să asigure coeziune managerială, competență profesională, comunicare eficientă”. „Mandatul acestora încetează odată cu mandatul inspectorului-șef”, se mai arată în noua formă a art. 69 alin. 1 lit. a).

ACTUALIZARE 17.15. Inspectorul-șef va fi numit în continuare de plenul Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecătorii în funcție, dar a fost eliminată din procedura de concurs proba scrisă. În prezent, proba scrisă vizează managementul, comunicarea, resursele umane, capacitatea candidatului de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, rezistenţa la stres şi un test psihologic.

Comisia Iordache a eliminat și testul psihologic din procedura de concurs.

ACTUALIZARE 16.53. Comisia specială a aprobat forma discutată înainte de pauză: Inspecția Judiciară rămâne structură în cadrul CSM.

Inspectorul-șef care va conduce Inspecția Judiciară va fi judecător și va avea dreptul să-și aleagă adjunctul, dintre procurori. Cu alte cuvinte, adjunctul nu va fi desemnat prin concurs.

-----

„Inspecția Judiciară este structură cu personalitate juridică în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu sediul în municipiul București”, este forma pe care o va vota Comisia specială, la propunerea PSD-ALDE. Practic, textul este aproape identic cu forma acum în vigoare.

„Consiliul Național de Integritate a dispărut. Am lansat în piață ca să existe o dezbatere”, a explicat Florin Iordache de ce majoritatea PSD-ALDE a renunțat la varianta anterioară, potrivit căreia se înființa un Consiliu Național de Integritate a Judecătorilor și Procurorilor, care numea și revoca conducerea Inspecției Judiciare.

Deputatul USR Ion Stelian a arătat că, deși s-a păstrat Inspecția Judiciară în cadrul CSM, au mai rămas în proiect multe prevederi „nocive”.

Concret, opoziția reproșează că inspectorul-șef va avea puterea de a influența distribuirea lucrărilor, de a-și desemna adjuncții, de a aproba regulamentul de concurs și normele după care își desfășoară activitatea inspectorii. De asemenea, deputatul USR a arătat că inspectorul-șef va primi și atribuția de a formula propunerea de revocare din funcție a procurorilor șefi (procurorul general, procurorii-șefi ai DNA și DIICOT), iar CSM îi rămâne doar un aviz consultativ.

„Astea sunt amendamentele noastre, votați în consecință”, a răspuns Florin Iordache.

În varianta inițială a proiectului, Inspecția Judiciară era în subordinea Ministerului Justiției, prin intermediul unui consiliu de management strategic, din care urma să facă parte și procurorul general al României, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii şi preşedintele instanţei supreme.

Varianta a fost criticată de reprezentanții Inspecției Judiciare, de asociațiile magistraților (AICI și AICI), dar și de politicieni. „A doua chestiune care se dorește e propunerea ca Inspecția Judiciară să nu mai fie subordonată CSM, ci să fie subordonată Ministerului Justiției, care e un organism eminamente politic. Guvernul e unul politic și subordonarea Inspecției Judiciare unui ministru aduce cu ea riscul unei presiuni politice asupra Inspecției Judiciare”, declara președintele Klaus Iohannis pe 26 septembrie.

Ulterior, ministrul Tudorel Toader a anunțat că va propune ca structura să fie autonomă. Ministrul mai arăta că, în șase luni de la intrarea în vigoare a legilor justiției, va fi adoptată o lege specială care să reglementeze situația Inspecției Judiciare.

La rândul său, deputatul PSD Cătălin Rădulescu, supranumit „deputatul mitralieră” ca urmare a declarațiilor făcute în contextul protestelor din februarie, a susținut că Inspecția Judiciară trebuie să fie sub control parlamentar. Același deputat PSD a declarat că nu este interesat de avertizările formulate de Comisia Europeană în ultimul Raport MCV.