Guvernul Grindeanu la 6 luni. De la OUG 13 la legea salarizării

Guvernul Grindeanu este de şase luni la Palatului Victoria. A început mandatul cu celebra ordonaţă 13, care a provocat cele mai ample proteste de stradă din ultimul sfert de veac. Au fost însă şi alte controverse şi măsuri contestate.

Guvernul condus de Sorin Grindeanu şi-a început activitatea pe 4 ianuarie 2017.

Două săptămâni mai târziu, controversata ordonanţă 13 îl aducea într-o vizită-fulger la Palatul Victoria pe şeful statului.

„Cunoașteți povestea că este un elefant în încăpere, dar nu se vede. Sunt doi elefanți, ordonanța de grațiere și ordonanța de modificare a codurilor penale. Evident că și despre acestea am discutat cu domnul prim-ministru mai de dimineață. Domnia sa mi-a spus că discuția avusese loc cu anumiți colegi din Guvern și că nu vor a fi puse pe ordinea de zi suplimentară aceste două chestiuni grațierea și modificarea codurilor penale”, spunea Klaus Iohannis în 18 ianuarie.

Câteva zile mai târziu, într-o şedinţă târzie, guvernul Grindeanu aprobă Ordonanţa 13 și proiectul legii grațierii.

„Am adoptat prioectul de lege privind grațierea unor pedepse și a unor măsuri reeducative privative de libertate. Cel de-al doilea proiect de lege vizează Legea pentru completarea legii 254/2013 privind executarea pedepselor”, spunea ministrul de atunci al Justiției, Florin Iordache.

Este începutul unui lung şir de protste. Zeci de mii de oameni ies în stradă şi cer între altele demisia Guvernului.

Cabinetul Grindeanu face un pas înapoi.

„Vom face în regim de urgență o sedință de guvern pentru aborgarea acestei ordonanțe”, spunea Sorin Grindeanu.

Anunţul nu mulţumeşte mulţimea din Piaţa Victoriei, iar protestele continuă până la începutul lunii martie.

Pe lângă mitinguri, Guvernul s-a confruntat şi cu problema încasărilor prea mici la buget, în raport cu promisiunile generoase făcute în campanie. Potrivit execuţiei bugetare pe primele 4 luni, veniturile s-au majorat cu 8,4%, în condiţiile în care pe tot anul ar trebui să crească cu 14%. Veniturile fiscale, cea mai importantă sursă de bani, au urcat cu 1,8% comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, dar au scăzut ca pondere în PIB.

Au crescut şi cheltuielile statului în această perioadă, cu aproape 7%. S-au majorat cu peste 18 procente cheltuielile cu personalul şi cu 10% cele cu asistenţa socială. Pe de altă parte însă, s-au redus puternic cheltuielile cu bunuri şi servicii şi investiţiile în infrastructură, adică tocmai cele care duc la o creştere economică solidă.

„Pe cealaltă parte legată de investiții, dar care pot fi și din fonduri europene și din bugetul național, lucrurile au început să se îmbunătățească vizibil în ultima lună, dar e loc de mai bine în continuare.

Insist la toate discuțiile pe care le am cu miniștrii în a accelera acest proces, ca acest motor să funcționeze la capacitate maximă”, spunea Sorin Grindeanu în 7 iunie.

Printre realizări se numără creşterile salariale, prevăzute şi în Programul de Guvernare al PSD. Salariile în administraţie, educaţie, sănătate, dar şi cele pentru artişti au crescut încă din primul trimestru cu până la 50%. Iar pentru întreaga economie salariul minim a urcat la 1.450 de lei. Şi pensionarii s-au bucurat de venituri mai mari şi de scutiri de impozite. Guvernul s-a ţinut de cuvânt şi faţă de mame: indemizaţia minimă pentru creşterea copilului s-a majorat cu aproape 200 de lei.

Rămân însă restanțe mai multe legi importante, care ar fi trebuit aprobate până la finele lunii iunie. Cea mai cunoscută este Legea salarizării unitare, scrisă la Guvern şi asumată de Parlament. Proiectul a fost adoptat de Parlament şi trimis preşedintelui spre promulgare. În Parlament a ajuns şi Legea prevenţiei, în vreme ce proiectul pentru Fondul suveran de investiţii aşteaptă să fie discutată de legislativ. Restante sunt şi Codul Economic şi Administrativ, Masterplanul în turism, Legea redevenţelor şi acordarea de tichetelor de vacanţă pentru toţi bugetarii.