Galerie Foto A fost deschisă circulația pe Podul de la Brăila. În timpul săptămânii, circulația pe pod va fi închisă noaptea
Podul peste Dunăre de la Brăila - supranumit Golden Gate de România - a fost inaugurat joi. Lucrările, care au costat jumătate de miliard de euro, s-au terminat cu doi ani întârziere. Încă nu sunt gata șoselele de legătură. Însă a fost tăiată panglica, într-o ceremonie la care a participat și președintele Klaus Iohannis. Ministerul Transporturilor promite că în următorii 5 ani șoferii nu vor plăti taxă pentru a traversa podul.
ACTUALIZARE 15:30 A fost deschisă circulația pe Podul de la Brăila. Centrul Infotrafic al Poliției Române a anunțat joi că pe podul de la Brăila va exista restricție de viteză de 80 de kilometri la oră.
Noaptea, în intervalul orar 21.00 - 06.00, de luni până vineri, circulația pe podul de la Brăila va fi suspendată. În weekend-uri și sărbători legale (chiar dacă sunt zile din cursul săptămânii), circulația rutieră va fi deschisă, precizează Infotrafic.
Aceste măsuri se aplică până la data de 30.11.2023.
Ciolacu: Sper să conduc Guvernul care construiește
ACTUALIZARE 11.35 Marcel Ciolacu: "România transmite Europei un mesaj clar: vrem, știm și mai ales putem să ne construim destinul ca o națiune europeană puternică și demnă.
E rezultatul muncii în echipă, al cooperării internaționale. Un consorțiu japonez a lucrat zeci de subcontractori români. E și un model de investiție publică majoră. Cele 500 de milioane investite în pod s-au întors în mare parte în România, mai ales în această zonă.
Este un simbol al patriotismului economic. Deschiderea acestui pod aduce o serie de beneficii importante: economia de timp și de bani pentru transportatori, pe termen lung se prefigurează o mult mai intensă activitatea în zona liberă Brăila, înseamnă un plus de dezvoltare economică. Va crește și numărul turiștilor în Delta Dunării.
În următorul an și jumătate, sper mai ales acum când am strâns așa de mulți demnitari, văzând amploarea acestui proiect, trebuie să vedem și partea mai puțin de mândrie: că astfel de proiecte s-au realizat mult prea puțin față de așteptările cetățenilor. De aceea, sper să conduc Guvernul care construiește."
Ciucă: E nevoie de responsabilitate și de o voință de oțel în instituții
ACTUALIZARE 11.25 Nicolae Ciucă: "Este cel mai important proiect românesc de infrastructură de după 1989. A ieșit un lucru trainic.
Mulțumim sprijinului european consistent pentru acest obiectiv.
Este un motiv de mândrie națională. România reia obiceiul proiectelor de mare anvergură, care nu rămân la sertar. Toți cei implicați am demonstrat că România poate construi spectaculos.
Avem un exemplu excelent de colaborare regională, cu sprijin european. Așa trebuie să facem în fiecare din regiunile țării. Avem bani pentru investiții importante care să schimbe pentru mult timp România. E nevoie de responsabilitate și de o voință de oțel în instituții.
Una dintre prioritățile majore ale acestei coaliții de guvernare este chiar dezvoltarea infrastructurii."
Klaus Iohannis: O nouă dovadă, cât se poate de puternică, a faptului că și în România, dacă există voință și seriozitate, se pot duce la capăt proiecte majore de infrastructură
ACTUALIZARE 11.20 Discursul președintelui Klaus Iohannis:
"Îmi face o deosebită plăcere să particip la inaugurarea podului suspendat peste Dunăre, care leagă, începând de astăzi, județele Brăila și Tulcea.
Aceasta este cea mai amplă construcție ridicată în România în ultimele trei decenii și este al treilea pod ca mărime din Europa.
Îi felicit pe toți cei implicați în acest proiect de investiții pentru eforturile depuse și pentru rezultatul obținut. Avem o nouă dovadă, cât se poate de puternică, a faptului că și în România, dacă există voință și seriozitate, se pot duce la capăt proiecte majore de infrastructură.
Mulțumiri speciale trebuie aduse și partenerilor japonezi și italieni pentru implicarea și profesionalismul de care au dat dovadă. În urmă cu doi ani, când s-a aniversat centenarul relațiilor bilaterale dintre Japonia și România, proiectul acestui pod a fost prezentat ca exemplu concludent al colaborării dintre Japonia și Uniunea Europeană.
Construcția aceasta este, cu certitudine, una dintre cele mai ambițioase inițiative de modernizare a infrastructurii de transport din România, realizată cu fonduri europene, cu expertiză internațională de referință și cu tehnologie de ultimă generație.
Indiferent de poziționările politice, de dezbaterile și obiectivele pe care partidele și le propun pentru anul electoral care urmează, interesele României în materie de reforme și dezvoltare economică trebuie să primeze.
Țara noastră are acces la un volum semnificativ de fonduri europene, iar o proporție semnificativă din aceste sume este alocată dezvoltării infrastructurii de transport. Ne dorim cu toții o Românie mai conectată, cu drumuri mai multe, mai bune și mai sigure. Infrastructura de transport are un potențial imens de stimulare a dezvoltării economice și de creștere a calității vieții, îndeosebi pentru comunitățile locale.
Conectarea la coridoarele majore de transport, fluidizarea traficului intern și facilitarea traficului de tranzit internațional au avut dintotdeauna un puternic efect de antrenare asupra economiilor și comunităților locale.
Atragerea de investiții competitive, adaptate specificului de dezvoltare local, crearea de locuri de muncă mai multe și mai bine plătite sunt doar câteva avantaje de care, în situația de față, județele Tulcea și Brăila se vor bucura în perioada următoare, prin finalizarea acestui proiect.
Felicit autoritățile locale pentru înțelegerea corectă a mizelor unei mai bune conectări a regiunii la rețeaua națională de transport rutier și vă încurajez să păstrați direcția bună pe care ați ales-o pentru atragerea de investiții și noi proiecte de succes, care să conecteze comunități și să sprijine afaceri.
Integrarea efectivă a României în Spațiul Unic de Transport European implică mobilizarea tuturor resurselor disponibile, dar și promptitudine și responsabilitate în execuția proiectelor de infrastructură. Implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, în paralel cu finalizarea pregătirii cadrului financiar multianual, reprezintă un examen de maturitate politică și economică pe care România nu are voie să îl rateze.
Fondurile europene constituie sursa principală de finanțare a modernizării și dezvoltării infrastructurii noastre de transport. Faptul că finanțările destinate infrastructurii mari au cel mai mare grad de absorbție arată că s-a înțeles pe deplin importanța acestor proiecte. Este lăudabil obiectivul unei absorbții integrale a acestor fonduri, însă ar fi utilă acordarea unei mai mari atenții și finanțărilor complementare. Atragerea de capital privat sau valorificarea unor oportunități oferite de instrumente precum Fondul de Investiții al celor 3 Mări pot completa cu succes resursele deja existente și pot accelera ritmul modernizării.
Infrastructura de transport trebuie să rămână prioritatea zero a oricărui Guvern, dar și a autorităților locale, pentru că numai așa putem beneficia de investiții mai mari, mai performante și putem reduce din decalajele regionale mari existente azi în România.
Mai mult, îmi doresc ca în următorii ani statisticile privind numărul de accidente rutiere să se schimbe semnificativ în bine. Nu este un secret pentru nimeni că suntem, de ani buni, în fruntea clasamentelor europene la aceste statistici negre. Iar alături de educația rutieră și comportamentul în trafic, o contribuție semnificativă la îmbunătățirea actualei situații o are și calitatea infrastructurii rutiere.
Podul care intră astăzi în circulație reprezintă un prim pas, deosebit de important, în atingerea unor obiective privind conectivitatea, fluidizarea traficului de tranzit și siguranța rutieră.
Acest proiect reprezintă, totodată, măsura unei bune cooperări, deopotrivă naționale și internaționale. Încă o dată, felicitări pentru realizarea construcției și succes în finalizarea întregului proiect, cu toate rutele de acces aferente! "
Grindeanu: Un pod al speranțelor
ACTUALIZARE 11.10 Sorin Grindeanu: "Trăim un moment special pentru infrastructura din România. În 2017 puțini credeau în reușita acestui proiect. La 6 ani distanță suntem aici la inaugurare. Îl numesc un pod al speranțelor, al unirii românilor.
Este prima conexiune rutieră dintre județele Brăila și Tulcea.
Este o dovadă că România știe să atragă bani europeni și să creeze oportunități noi pentru locuri de muncă."
ACTUALIZARE 11.00 A ajuns Klaus Iohannis. El este întâmpinat de membrii Guvernului.
Știrea inițială:
Podul suspendat de la Brăila, al treilea ca mărime din Europa şi cea mai mare investiţie de infrastructură din ultimii 30 de ani, va fi inaugurat, joi, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis. Vor participa, de asemenea, premierul Marcel Ciolacu, preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, dar şi ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu şi alţi invitaţi.
Podul va fi inaugurat joi, 6 iulie, la ora 11:00 şi va fi dat în trafic începând cu ora 13:00.
Citește și: VIDEO Cum arată celebrul pod de la Brăila, cu o zi înainte de inaugurare
Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioşteanu, a precizat într-o postare pe Facebook că podul construit peste Dunăre la Brăila că este proiectat să aibă o durată de viață de 120 de ani. El a menționat că șoferii nu vor plăti taxă de trecere în primii cinci ani.
Golden Gate-ul românesc este cea mai înaltă și cea mai scumpă construcție de după Revoluție din România. Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila este cel mai mare din țară și al treilea din Europa. Lucrările au durat aproape cinci ani.
Discuțiile despre podul peste Dunăre, în zona Brăila - Galați au început în anii 1980. Multă vreme, s-au purtat exclusiv cu privire la locul de amplasare a capătului de pe malul stâng: în județul Brăila sau în Galați.
Lucrările au început în 2018. Trei ani mai târziu, pilonii de susținere înalți de 192 de metri erau gata și începea montarea cablurilor de susținere.
Cablurile de ancorare au o greutate de aproximativ 6.700 de tone. Sunt produse de o companie japoneză și au o garanție de 120 de ani. Lungimea totală a cablurilor folosite este de 80.000 de kilometri, suficient cât să înconjoare pământul de două ori.
În primele luni ale anului trecut, podul a intrat într-o nouă fază de execuţie. Constructorii au început să monteze calea de rulare, iar blocurile metalice au fost aduse pe Dunăre şi ridicate cu macarale speciale. Fiecare bloc metalic are o lățime de 37 de metri și cântăreşte aproape 250 de tone. Cele 86 de tablierele au fost făcute la șantierul naval din Brăila.
În martie anul acesta a fost turnat primul strat de asfalt, iar după trei luni rezistența podului și siguranța traficului au fost testate cu 60 de camioane, încărcate fiecare cu câte 40 de tone.
Cu o lungime de 1.974 de metri, podul este cel mai mare din România și al treilea pod suspendat ca dimensiune din Europa. De asemenea, este prima cale rutieră care leagă Moldova de Dobrogea şi, conform estimărilor, va fi tranzitat zilnic de 5.000 de maşini.
Editor : G.M.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
