Dragnea, condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare
Liviu Dragnea a fost condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare plus interzicerea unor drepturi pentru instigare la abuz în serviciu, în dosarul angajărilor fictive. Deciziile nu sunt definitive și pot fi contestate la completul de 5 judecători.
Șeful PSD a fost achitat pentru acuzațiile de fals intelectual. Procurorii îl acuză că pe vremea când era preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman a aranjat să fie angajate la Protecţia Socială două membre PSD, care nu au trecut niciodată pe la acel serviciu. Liviu Dragnea s-a declarat mereu nevinovat, dar anchetatorii au cerut magistraţilor să îl pedepsească dur, cu şapte ani şi jumătate de închisoare. Paguba adusă statului este puţin peste 100.000 de lei, iar un parlamentar social-democrat a scris un proiect de lege în care abuzul în serviciu, acuzaţia care i se aduce lui Dragnea, să fie considerată infracţiune doar de la 200.000 de euro în sus.
Citiți și:
Ce se va întâmpla după condamnarea lui Dragnea
UPDATE 17:45 Deciziile în primă instanță ale magistraților:
Liviu Dragnea a fost achitat pentru fals intelectual, dar a fost condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare pentru instigare la abuz în serviciu. Decizia anulează condamnarea din Dosarul Referendumului, iar pedeapsa va fi cu executare. Decizia magistraților nu este definitivă și poate fi contestată la Apel, la completul de 5 judecători.
- Fosta sefa DGASPC, Alesu Floarea, unanimitate, abuz în serviciu: 1 an si 6 luni. Anulează condamnarea cu suspendare într-un alt dosar și va executa 3 ani de închisoare și un spor de 7 luni. Condamnarea: 3 ani, 7 luni și 20 de zile
- Fostul director executiv al DGASPC Teleorman, Milos Rodica: 3 ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu. Decizie dată în majoritate.
- Fostul director executiv-adjunct de la DGASPC Teleorman, Olguța Șefu: 3 ani de închisoare pentru abuz în serviciu; 1 an de închisoare pentru fals intelectual. Contopește pedepsele: 3 ani de închisoare cu suspendare. Decizie dată în majoritate.
- Fostul șef de serviciu DGASPC Teleorman, Ionel Marineci, 3 ani de închisoare cu suspendare. Cu opinie separată pentru reținerea circumstanțelor atenuante
- Fostul șef de serviciu DGASPC Teleorman, Valentina Marica: 3 ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu
- Bombonica Prodana, fosta soție a lui Liviu Dragnea: amendă administrativă în valoare de 1.000 de lei, cu încetarea procesului penal și cu opinie separată în sensul achitării. . Bombonica Prodana şi-a achitat partea de prejudiciu, iar procurorii ceruseră suspendarea procesului.
- Fost șef de serviciu în cadrul DGASPC Teleorman, Claudiu Balaban: 3 ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, 1 an de închisoare pentru fals intelectual. După contopire: 3 ani de închisoare cu suspendare. Decizie dată cu majoritate. Cu opinie separată în sensul achitării pentru abuz în serviciu și circumstanțe atenuante pentru fals intelectual.
- Fost șef de serviciu în cadrul DGASPC Teleorman, Gheorghe Nicușor: 3 luni de închisoare pentru fals intelectual, 1 an de închisoare pentru abuz în serviciu. După contopirea pedepselor: 1 an de închisoare cu suspendare. Cu opinie separată în sensul achitării pentru abuz în serviciu.
- Anisia Niculina Stoica, una dintre secretarele PSD angajate la DGASPC Teleorman care a recunoscut acuzațiile: decizie în unanimitate - 3 luni de închisoare pentru complicitate la fals, în majoritate - 1 an de închisoare pentru complicitate la abuz. După contopire: 1 an de închisoare cu suspendare. Cu opinie separată în sensul achitării pentru complicitate la abuz în serviciu
- Fostă secretară PSD Teleorman, Adriana Botorogeanu: 2 ani de închisoare cu suspendare
UPDATE 17:18 Judecătorii au încheiat deliberările în dosarul angajărilor fictive în care Liviu Dragnea este acuzat de instigare la abuz în serviciu. Decizia va fi anunțată în jurul orei 17:45. Puteți urmări LIVE Digi24 aici pentru a fi la curent cu toate detaliile legate de acest caz.
Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) au amânat deja de trei ori decizia în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman, în care DNA a cerut condamnarea liderului PSD, Liviu Dragnea, la şapte ani şi jumătate de închisoare pentru instigare la abuz în serviciu şi o pedeapsă de doi ani şi jumătate pentru instigare la fals intelectual.
Citiți și ”Iohannis se pregătește pentru ce e mai rău. Joacă la totul sau nimic.”
Citiţi şi:
Liviu Dragnea, despre sentința în dosarul angajărilor fictive: „Oricine are emoții”
Olguța Vasilescu: Sunt absolut convinsă că sentinţa în dosarul lui Liviu Dragnea va fi de achitare
Liviu Avram, după amânarea sentinţei lui Dragnea: E foarte straniu ce se-ntâmplă
Dosarul angajărilor fictive | Martorii confirmă acuzațiile aduse lui Dragnea
Amânarea a fost decisă pe același motiv că părțile au depus concluziile prea târziu.
În același dosar, procurorii au cerut anularea suspendării condamnării de doi ani în dosarul Referendumul. În cazul fostei soţii a lui Dragnea, Bombonica Prodana, procurorii au cerut suspendarea procesului, având în vedere că aceasta şi-a achitat partea de prejudiciu.
În 15 mai, când au avut loc pledoariile finale la ICC, Liviu Dragnea a spus că şi-a afirmat „cu tărie” nevinovăţia pentru că nu a comis niciuna dintre faptele „pe care DNA le-a aruncat în rechizitoriu”. Întrebat ce părere are despre pedeapsa de şapte ani şi jumătate de închisoare solicitată de procurori, Dragnea a spus: „DNA-ul pentru mine vrea pe viaţă”.
„Pentru noi cei care suntem târâţi în aceast proces este o experienţă de viaţă pe care nu şi-o doreşte nimeni şi pe care nu o doreşti nici la duşmani. Sunt oameni care au fost acolo în sală şi care au vieţile distruse, au psihicul distrus”, a spus Liviu Dragnea.
Liderul PSD a fost audiat la instanţa supremă, în 21 martie, timp de aproximativ două ore şi a susţinut că fostul director executiv al Direcţiei Floarea Alesu, dar nici altcineva, nu l-a informat vreodată că cele două angajate nu ar merge la serviciu şi că ar încasa salariul fără să muncească. El a negat, de asemenea, că ar fi discutat cu Floarea Alesu despre organigrama DGASPC, spunând că organigrama şi rectificările bugetare ale instituţiei aveau proceduri riguroase, iar competenţa era a Consiliului Director.
Liderul PSD a mai spus că din cei aproape 2.000 de oameni angajaţi în instituţiile subordonate Consiliului Judeţean Teleorman foarte mulţi erau din cadrul PSD şi de la alte partide politice, iar atunci se întreabă firesc dacă ar fi trebuit să se intereseze de fiecare angajat membru PSD dacă merge la serviciu: „Eu mă întreb firesc - ar fi trebuit să mă interesez de fiecare angajat membru PSD dacă merge la serviciu? Eu nu merg nici acum în fiecare zi la sediul de partid. Nici atunci. Eu ajungeam la sediul de partid cam la două săptămâni. Au fost perioade în care nu ajungea niciunul câte o lună. Când noi aveam Birou Permanent judeţean însemna că veaneau toţi membrii, şoferii, primarii, consilieri judeţeni, multă lume”.
Liviu Dragnea a fost confruntat în instanţă cu fosta directoare a DGASPC Teleorman, Floarea Alesu. Ea a susţinut în faţa magistraţilor că l-a informat pe Liviu Dragnea imediat ce a aflat că cele două angajate care lucrau şi la PSD nu veneau la serviciu, la DGASPC, deşi primeau salariu, că a avut mai multe discuţii cu el despre cele două şi că liderul PSD i-ar fi spus să mai aibă răbdare pentru că situaţia se va rezolva şi să îi pună la muncă pe ceilalţi angajaţi. Liderul PSD a negat toate aceste acuzaţii, susţinând în instanţă că nu a avut nicio discuţie cu fosta directoare a DGASPC.
Procesul lui Liviu Dragnea, reluat de la zero în octombrie 2017
Procesul în care liderul PSD, Liviu Dragnea, este judecat pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual, alături de fosta sa soţie şi de foşti angajaţi ai DGASPC Teleorman, a fost reluat de la zero de către ICCJ în 3 octombrie 2017, când la instanţă a fost prezent şi liderul PSD. La sosirea la ICCJ, Dragnea a fost aşteptat de un grup de contestatari care au agitat cătuşe şi au strigat "La puşcărie!", iar la plecare a fost aşteptat de mai multe persoane aduse de către Codrin Ştefănescu.
În acest dosar, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în 15 iulie 2016, pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual, fiind acuzat alături de fosta sa soţie şi de foşti angajaţi ai DGASPC Teleorman.
Potrivit procurorilor, în perioada iulie 2006 - decembrie 2012, Liviu Dragnea, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, respectiv de preşedinte al PSD Teleorman, a determinat-o pe Floarea Alesu, la acea vreme director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, să îşi încalce atribuţiile de serviciu prin menţinerea în funcţie şi implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiaşi instituţii. "În realitate, cele două persoane şi-au desfăşurat activitatea la sediul organizaţiei judeţene Teleorman a partidului politic al cărui preşedinte era inculpatul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urmă", susţine DNA.
Fosta soţie a lui Dragnea, Bombonica Prodana, este acuzată de abuz în serviciu, alături de foşti şefii din Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman. Bombonica Prodana a fost pusă sub acuzare pentru că, în perioadele 3 martie - 1 august 2008 şi 3 iulie 2009 - 1 august 2010, nu a sancţionat două subordonate încadrate în funcţia de referent la instituţiile pe care le conducea, deşi ştia că nu s-au prezentat la serviciu şi nu au respectat prevederile contractului individual de muncă şi fişa postului.
La cererea Bombonicăi Prodana, care a invocat o excepţie de neconstituţionalitate, instanţa supremă a sesizat Curtea Constituţională în privinţa definiţiei abuzului în serviciu. CCR a decis că impunerea unui prag valoric în ceea ce priveşte abuzul în serviciu este de competenţa Parlamentului, precizând că reglementarea valorii pagubei şi gravitatea vătămării rezultate din comiterea faptei de abuz în serviciu este necesară pentru delimitarea răspunderii penale de celelalte forme de răspundere juridică. Ministerul Justiţiei a anunţat că, urmare a deciziei CCR, infracţiunea de abuz în serviciu urmează să fie redefinită, inclusiv prin instituirea unui prag valoric.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
