Un pacient cu hepatită C în stadiul trei care nu putea beneficia gratuit de tratamentul fără interferon a câştigat în instanţă dreptul de a primi medicamentele, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate urmând să pună în aplicare în cel mai scurt timp decizia instanţei, potrivit News.ro.
Curtea de Apel Bucureşti a publicat marţi prima decizie prin care un pacient cu hepatită C, care nu putea beneficia gratuit de tratamentul fără interferon conform protocolului în vigoare, primeşte acest tratament rambursat de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, a spus, miercuri, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO), Marilena Debu.
Potrivit deciziei instanţei, care trebuie să fie pusă în aplicare imediat, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate este obligată să îi acorde reclamantului, „pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuţie personală)” a medicamentelor Ombitasvirum, Paritaprevirum, Ritonavirum şi Dasabuvirum până la soluţionarea definitivă a dosarului în care acesta cere anularea unei decizii din iulie 2015 conform căreia nu poate primi tratamentul fără interferon.
Marilena Debu a precizat că pacientul care şi-a câştigat acest drept în instanţă este bărbat, are 43 de ani şi trei copii. Acesta are hepatita C în stadiul F3 al bolii şi a trecut deja prin două cure de interferon, de fiecare dată având recăderi.
Procesul a început în august 2016, la Curtea de Apel Bucureşti, fiind primul de acest fel pentru obţinerea tratamentului fără interferon, a adăugat preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România.
Până în prezent, aproximativ 5.000 de pacienţi au primit gratuit tratamentul fără interferon, iar contractul încheiat de CNAS pentru oferirea tratamentului expiră în 9 octombrie, până în prezent negocierile pentru continuarea programului şi pentru semnarea unui nou contract nefiind începute, a mai spus Marilena Debu.
Preşedintele interimar al CNAS, Radu Ţibichi, a spus că au fost depuse 6.700 de dosare pentru tratament fără interferon, fiind aprobate 5.200. Aceste tratamente au fost acordate pacienţilor cu hepatită C în stadiul F4 al bolii şi F3 care nu au răspuns la tratament.
„Nu înţeleg care a fost motivul pentru care acest pacient a ajuns în instanţă. CNAS a respins doar acele dosare incomplete sau care nu aveau anumite analize, semnături ale medicilor, aşa, cum este menţionat în protocol. Pe lângă pacienţii cu fibroză F4, au fost acceptaţi şi cei cu fibroză F3 care nu au răspuns la tratament”, a precizat preşedintele CNAS.
Conform statisticilor, România se află pe primul loc, la nivel european, din punct de vedere al numărului total de cazuri de hepatită C. Rata generală de depistare a hepatitei C este foarte scăzută în România, iar majoritatea pacienţilor sunt depistaţi în contextul unor analize sau la internarea în spital pentru alte afecţiuni. Deoarece mulţi pacienţi nu prezintă simptome, ajung la medic atunci când sunt în stadii avansate ale bolii.