Klaus Iohannis a declarat duminică, după primirea Premiului Franz Werfel pentru drepturile omului, acordat de Centrul german împotriva expulzărilor, în Frankfurt, că „nimeni nu ar fi crezut că în secolul XXI, în Europa, vom fi martori la o asemenea tragedie, precum cea declanșată pe 24 februarie 2022, când Rusia a lansat războiul brutal de agresiune împotriva Ucrainei”. Șeful statului a mai adăugat că „România a fost și este şi rămâne un vecin primitor pentru refugiații ucraineni”.
„Este un fapt deosebit pentru mine, să mă aflu în Biserica Sfântul Paul (Paulskirche), locul în care membrii primului Parlament german s-au reunit, la 18 mai 1848, pentru a adopta Constituția care a garantat drepturile fundamentale și care a pus bazele formării statului național german. Momentul de acum 175 de ani continuă să ne ofere încredere în supremația libertății, demnității umane și a universalității drepturilor omului. Acesta este și spiritul care stă la baza acordării Premiului Franz Werfel.Drepturile omului și demnitatea umană reprezintă elemente-cheie pentru un angajament real și de substanță al cetățenilor la construcția unor societăți caracterizate de libertate, democrație, solidaritate, capabile să reziste în fața resuscitării naționalismelor revizioniste”, a declarat președintele la Frankfurt.
Iohannis a mai declarat că „poporul român a construit de-a lungul timpului un model admirabil de conviețuire, în spiritul valorilor europene trăite și împărtășite, între cetățenii care aparțin majorității și cetățenii care aparțin minorităților”, adăugând că românii „au demonstrat empatie și disponibilitate de ajutor față de cei alungați din casele lor de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei”.
„În anul 2017, la Berlin, când comemoram victimele refugiului și expulzării, spuneam în discursul meu că aș dori ca istoria să nu se repete. Niciunul dintre noi, cei prezenți astăzi aici, nu am fi crezut că în secolul XXI, în Europa, vom fi martori la o asemenea tragedie, precum cea declanșată la 24 februarie 2022, când Federația Rusă a lansat războiul brutal de agresiune împotriva Ucrainei. Rusia a comis sistematic încălcări masive și grave ale drepturilor omului și crime de război, care trebuie să fie pedepsite”, a mai spus el.
De asemenea, a mai explicat că „asistăm la unul dintre cele mai terifiante aspecte ale războiului: strămutarea forțată a mii de copii ucraineni în Rusia”.
„Trebuie stopate practicile de transfer forțat ilegal și deportare pe care le desfășoară în prezent Federația Rusă împotriva populației ucrainene, inclusiv practicile sale de îndepărtare a copiilor din familiile și casele lor. România și românii au fost alături de Ucraina și de poporul ucrainean de la începutul agresiunii ruse. Așa cum am făcut din prima zi a războiului, vom continua să oferim sprijin consistent și multidimensional vecinilor noștri ucraineni greu încercați de acest război nedrept. Acționăm pe mai multe planuri: politic, diplomatic, umanitar, economic, financiar, sectorial, dar și prin folosirea instrumentelor dreptului internațional. Susținem tragerea la răspundere a reprezentanților puterii ocupante care au comis crime internaționale în teritoriile invadate. Am mobilizat resurse instituționale și financiare semnificative pentru a oferi sprijin celor, intre timp, peste 4,3 milioane de refugiați ucraineni care au trecut frontierele ţării noastre. În prezent, avem aproape 100.000 de cetățeni ucraineni care au ales să rămână în România, inclusiv mai bine de 22.000 de copii”, a mai declarat președintele.
Iohannis spune că „România a fost și este şi rămâne un vecin primitor pentru refugiații ucraineni”
Tot el a mai spus că „România a fost și este şi rămâne un vecin primitor pentru refugiații ucraineni, punând la dispoziție resurse și servicii special destinate acestora: cazare, acces gratuit la asistență medicală, la educație, la piața muncii și la transportul public”.
„Acest război ne readuce într-un mod dureros în atenție drama cu care se confruntă foarte mulți oameni în diferite părți ale lumii, atunci când sunt nevoiți să fugă din propria țară din calea războiului, a distrugerii și a terorii și să se refugieze într-o țară străină. Pentru ca astfel de crime să nu se mai repete niciodată, trebuie să facem front comun împotriva oricăror manifestări de rasism sau intoleranță pe criterii etnice, religioase sau de altă natură. Suntem îngrijorați de reapariția unor manifestări sau atitudini rasiste, anti-semite sau xenofobe. Trebuie să reacționăm pentru ca astfel de manifestări să nu se amplifice. Istoria are în același timp o funcție pedagogică și una morală. Cunoașterea istoriei, a tradițiilor și a culturii grupurilor etnice care trăiesc printre și alături de noi este primul pas spre înțelegerea și respectul pentru identitatea celorlalți, iar prin acestea spre o conviețuire armonioasă. Poporul român are o tradiție îndelungată de conviețuire în toleranță și armonie cu toate minoritățile naționale, aspect pe care pot să-l certific personal, fiind membru al unei astfel de minorități. Pentru România, persoanele aparținând minorităților naționale reprezintă nu doar un bogat patrimoniu cultural și uman, ci și o reală valoare adăugată pentru întreaga societate”, a mai declarat Klaus Iohannis.
Președintele a mai adăugat că „România a dezvoltat, în ultimii ani, un sistem echilibrat de instrumente legislative și instituționale apte să prevină și să sancționeze intoleranța”.
„Pentru România, protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale este de importanță deosebită. Minoritățile au contribuit la diversitatea culturală și la modernizarea României, și astfel și la integrarea în europeană și euroatlantică. Germanii din România, precum sașii transilvăneni, șvabii bănățeni și sătmăreni, țipțerii sau germanii bucovineni, reprezintă o punte importantă între țările noastre. În contextul internațional actual, buna înțelegere interetnică, interculturalitatea și solidaritatea sunt mai importante decât oricând. Societatea românească este astăzi modernă și democrată și promovează valori universale precum nediscriminarea, toleranța și unitatea. Susținerea și empatia pe care au arătat-o românii vecinilor noștri greu încercați de război completează imaginea unei societăți care și-a asumat pe deplin valorile fundamentale ale proiectului european și care promovează aceste valori și în țările din vecinătatea estică a Uniunii. Astăzi, Ucraina și Republica Moldova sunt state candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană, inclusiv cu sprijinul angajat al României. Ele acționează cu convingere pentru a se alătura Uniunii Europene pentru că împărtășesc valorile noastre europene comune. Ei fac parte dintre noi. Trebuie să insuflăm și generațiilor tinere dorința și hotărârea de a recunoaşte şi combate pericolele care amenință democrația și pacea”, a mai spus Iohannis.
În final, președintele a mai explicat că „pentru societățile noastre și mai ales pentru tinerele generații, rememorarea ororilor trecutului este de importanță extraordinară. Rememorarea înseamnă și că avem capacitatea să învățăm din trecut. Numai așa putem să privim cu speranță la un viitor pașnic al Europei”.
Președintele României, Klaus Iohannis, a primit duminică Premiul Franz Werfel pentru drepturile omului, acordat de Centrul german împotriva expulzărilor, în Frankfurt, devenind cel de-al 11-lea laureat al acestui premiu.
Editor : B.C.
