România are un istoric negru când e vorba de avalanșe și de urmările lor. E pe locul 9 în Europa, cu trei vieți pierdute în fiecare an... în medie. Oameni înghițiți de zăpadă, în egală măsură turiști și alpiniști cu experiență. Din anul 2000 încoace, s-au produs 24 de avalanşe mari.
Valea Morarului. Masivul Bucegi, 18 ianuarie 2004: Cinci schiori profesionişti participau la un concurs oficial organizat de federaţia română de escaladă şi alpinism. Printre ei şi salvamontistul Zoltan Buzasi. Zăpada s-a rupt de pe versant. Toţi cinci au pierit.
Doi ani distanţă, în acelaşi masiv: Trei colegi de-ai celor dispăruţi în 2014 sunt surprinşi şi ei de o alunecare de zăpadă. O femeie este rănită, cu toţii scapă cu viaţă.
Un an mai târziu, în 2007, în Munţii Făgăraş, la peste 2.300 de metri altitudine, alţi trei alpinişti experimentaţi sunt grav răniţi după ce o avalanşă de gheaţă şi zăpadă a căzut peste ei.
Doi ani mai târziu, un tânăr de 17 şi un bărbat de 45 de ani mor în drum spre Vârful Mutu. Mergeau acolo pentru a face schi extrem.
În 2010, o avalanşă desprinsă din vârful Cumpătul, din Munţii Baiului loveşte o familie venită în excursie din Bucureşti. Tatăl şi copilul reuşesc să se salveze. Femeia este îngropată sub nămeţi.
Sunt doar câteva dintre tragediile petrecute în masivii din România în ultimii ani. Aproape de fiecare dată, cei prinşi de avalanşă, au ignorat avertismentele salvamontiştilor.
Forţa unei avalanşe face ca viteza de deplasare a zăpezii să atingă 13-14 metri pe secundă. E imposibil de ocolit, dacă nu este observată la timp.
Salvamontist: Zăpada se depune în plăci, când bate vantul.Și atunci apare acel dezechilibru al zăpezii. În momentul în care ai călcat, ea se rupe și te-a dus de vale.
De multe ori, cei care nu cunosc muntele iau fenomenul în derâdere.
Pericolul de avalanșă este extrem de mare după ce ninge abundent două-trei zile, după ce vremea se încălzeşte brusc precum și în timpul ninsorilor viscolite.