ŞEDINŢA CSAT. Undă verde pentru privatizarea CFR Marfă

Actualizare 16:40CSAT a aprobat privatizarea CFR Marfă. Potrivit calendarului privatizării, până în luna mai ar trebui ca 51% din acţiunile CFR Marfă - pachetul majoritar - să fie vândute.

Statul va ceda pachetul majoritar al CFR Marfă prin negociere pe bază de oferte preliminare şi neangajante, etapă urmată de licitaţie cu ofertă în plic, unde garanţia de participare va fi echivalentul în lei a 10 milioane euro, reprezentând 17% din valoarea nominală a acţiunilor deţinute de stat. Suma este menită să descurajeze orice tentativă de a nu privi cu seriozitate acest proces, au anunţat oficiali citaţi deDigi24.

„Ministerul Transporturilor va vinde pachetul majoritar de acţiuni din capitalul social al CFR Marfă, inclusiv în privinţa pachetului de acţiuni care va fi deţinut de stat în urma conversiei creanţelor statului faţă de CFR Marfă în acţiuni, în măsura realizării acesteia, dacă este cazul, prin metode combinate cu criterii de precalificare a investitorilor, si anume negociere pe bază de oferte preliminare şi neangajante, urmată de licitaţie cu ofertă în plic, conform legislaţiei în vigoare.

Criteriile de precalificare vor fi stabilite prin dosarul de prezentare şi publicate în oferta de vânzare şi vor consta în experienţă relevantă în domeniul transportului de marfă şi capabilităţii operaţionale şi capabilităţi financiare care să demonstreze posibilitatea preluării şi dezvoltării unei noi afaceri”, se arată într-un proiect de hotărâre de Guvern pentru aprobarea strategiei de privatizare a CFR Marfă.

Administraţia Prezidenţială a publicat pe site-ul său comunicatul oficial cu privire la şedinţa CSAT de marţi, care poate fi consultat aici.

Întrevedere la vârf înainte de şedinţa CSAT

Înainte de şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a ţării, preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta au avut o întrevedere pe marginea bugetului Uniunii Europene, care va fi luat în discuţie peste două zile la Bruxelles în cadrul Consiliului European, în summit extraordinar. Premierul declara recent că se bazează pe talentul de negociator al şefului statului, aşa încât România să piardă cât mai puţini bani în cadrul acestei alocări a fondurilor. Aşa cum se ştie, bugetul iniţial al UE a fost redus. Implicit, şi sumele alocate României vor fi mai mici.

O altă temă pe agenda discuţiilor dintre premier şi şeful statului a fost intrarea României în spaţiul Schengen. În luna martie va fi analizată această chestiune în cadrul următorului Consiliu European de la Bruxelles. În acest context, Victor Ponta i-a prezentat preşedintelui o scrisoare pe care Traian Băsescu să o înmâneze şefilor de state şi guverne din Uniunea Europeană, prin care să ceară sprijin pentru admiterea României în spaţiul Schengen.

Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării

Printre cele mai sensibile teme discutate în şedinţa CSAT de marţi esteprivatizarea CFR Marfă, companie strategică a României care se află de mai mulţi ani pe pierdere, pentru care Guvernul României şi-a luat angajamentul ferm în faţa Fondului Monetar Internaţional să o privatizeze. O tentativă ar fi trebuit să aibă loc anul trecut, însă a fost amânată, preşedintele Traian Băsescu spunând că nu vrea ca situaţia de la combinatul Oltchim să se repete, respectiv o licitaţie cu strigare care s-a transformat „într-un show televizat”.

Ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, spunea chiar că ar dori să propună FMI o nouă amânare a privatizării, însă Fondul nu a acceptat-o, cerând chiar accelerarea procesului. Ca urmare, luna viitoare Guvernul trebuie să scoată la licitaţie pachetul majoritar de acţiuni de la CFR Marfă şi să îl şi vândă până la jumătatea lunii mai.

Potrivit ministrului Transporturilor, compania are pierderi de peste 50 de milioane de lei şi datorii de 2 miliarde de lei.

Un alt subiect pe agenda şedinţei CSAT a fostparticiparea României la operaţiunile militare ale Uniunii Europene din Mali. Cel mai probabil, contribuţia României în această misiune se va concretiza în trimiterea a zece instructori militari şi ofiţeri de stat major, fiind exclusă participarea cu trupe combatante.

Primul oficial român care a vorbit despre sprijinul care trebuie acordat Franței în Mali a fost ministrul de Externe, Titus Corlăţean. Premierul Victor Ponta a precizat atunci că o decizie pe această temă aparţine tuturor responsabililor politici. Preşedintele Traian Băsescua fost cel care a exclus posibilitatea ca România să trimită în Mali trupe de luptă. Ministrul Apărării, Mircea Duşa, a anunţat ulterior că România ar putea trimite în Mali zece militari.

De asemenea, a fost dezbătutraportul privind atacul terorist din Algeria, unde doi români şi-au pierdut viaţa. Preşedintele Traian Băsescu afirma în acest context că a existat o problemă la nivelul autorităţilor române, de interpretare a informaţiilor primite de pe teren.

Nu în ultimul rând, a fost luată în dezbatere problema dotării cu avioane multirol, după ce la Consiliul anterior din luna septembrie s-a arătat că Armata României are din acest punct de vedere capacităţi limitate de a-şi îndeplini misiunile internaţionale.

După şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, Administraţia Prezidenţială a prezentat concluziile şi explicaţiile fiecărui punct dezbătut de pe agenda întâlnirii într-un comunicat de presă.