Româna, limbă pentru două țări. O profesoară din Chișinău este cea care a convins Curtea Constituțională
Ana Guțu, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, e născută într-o familie de pedagogi. Tatăl a predat istorie, iar mama - limba română într-o localitate din sudul Basarabiei, zonă intens rusificată.
A intrat în politica având un singur scop: sa le redea românilor care traiesc peste Prut demnitatea de a spune că vorbesc româneşte. Primul pas a fost făcut. După verdictul Curții Constituționale, mai este însă nevoie şi de votul Parlamentului pentru ca sintagma limba moldovenească să fie înlocuită cu limbă română.
„Cu siguranța că va fi nevoie și de voturile a câtorva comuniști și pare-mi-se că este aproape imposibil”, spune Ion Varta, istoric.
„Chestiunea limbii ține de politică. Aceasta chestiune urmează a fi decisă de popor și poporul deja a decis pe 29 iulie 1994, când a fost adoptată Constituția, în articolul 13 al acesteia a fost stabilit că limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească”, declară Iurie Muntean, deputat din Partidul Comunist.
Iar adepții limbii moldovenești au apelat la orice metodă să convingă populația că de-o parte și de cealaltă a Prutului se vorbesc limbi diferite.
Dicționarul moldovenesc românesc a fost editat în anul 2003 în 5000 de exemplare, iar argumentul autorului pentru existența limbii moldovenești este balada Miorița. Mai precis, ciobanul moldovean dovedește prezența unei comunități etnice străvechi.
Politicienii care susțin inițiativa Anei Guțu consideră că e doar o chestiune de timp până ce se va reveni la normalitate.
Pentru ca limba română să devină limbă oficială în Republica Moldova este nevoie de votul a 67 de parlamentari din cei 101 ai Legislativului de la Chişinău.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
