Prețul scăzut al țițeiului închide sondele Petrom. Compania analizează dacă zăcământul de gaze din Marea Neagră este viabil

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Prețul țițeiului pe plan internațional a scăzut de la 108 la mai puțin de 50 de dolari pe baril într-un singur an. Cum profitul celei mai mari companii din România se baza tocmai pe valorificarea ţiţeiului, planurile de dezvoltare au fost date peste cap.

„Am revizuit și ajustat planul de investiții pentru 2015. Ținta pentru acest an este o reducere de 30% față de anul trecut. De asemenea, am oprit 200 de sonde care erau neprofitabile în acest context al prețului petrolului”, a declarat Andreas Matje, director financiar OMV Petrom.

„Iranul a reușit să obțină un acord internațional în ceea ce privește programul său nuclear și atunci nu mai are restricții în a-și vinde petrolul. Și atunci a crescut foarte mult oferta de petrol pe piața internațională”, a explicat Otilia Nuțu, expert în energie.

În plus, compania vrea să vândă mai multe zăcăminte de mici dimensiuni, din cele aproximativ 240 pe care le exploatează în România. Profitul este cu un sfert mai mic decât anul trecut, iar din 17 proiecte de redezvoltare a zăcămintelor vechi, care erau în faza de evaluare, compania a mai păstrat doar patru.

În plus, gazul din Marea Neagră, chiar dacă există, încî nu se știe dacă va fi sau nu profitabil pentru companie să îl aducă la suprafață.

„O producție pe care nu am reușit să o materializăm, să o definim, să fim siguri că ea este viabilă. Nu suntem încă acolo. Chiar dacă ai o sondă foarte productivă, dar este foarte departe și costul de a aduce gazele la țărm este foarte mare, pe tine te interesează ce obții în total. Deci trebuie să iei toate aceste elemente împreună”, a spus Gabriel Selischi, membru directorat OMV Petrom.

Anul acesta, în Marea Neagră au fost forate patru sonde, dar Petrom adună date pentru a vedea dacă zăcământul este suficient de valoros ca să justifice scoaterea gazului şi construirea unei reţele de conducte de transport. Dacă actualul context se menţine, rezultatele ar putea veni mult mai târziu decât estimările inițiale ale autorităților.

Zăcământul din Marea Neagră ar putea ascunde până la 84 de miliarde de metri cubi de gaz, adică ar putea asigura consumul României pe o perioadă de șase ani. Din păcate, termenul anului 2020 - când aceste gaze ar putea intra în consum - pare acum mult prea optimist.

Proiectul din Marea Neagră depinde şi de regimul fiscal pe care îl va impune statul prin noile redevențe. Compania cere taxe mai mici pentru gazul scos din Marea Neagră.