Patru inițiative legislative pentru promovarea produselor românești, nicio soluție concretă 

Ilie Bolojan i-a sunat pe Elena Lasconi și Mircea Geoană

Ciucă, despre retragerea lui Orban din cursa pentru Cotroceni: Mie îmi pare foarte rău

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

Jumătate din mâncarea vândută de retaileri trebuie să provină de la producătorii locali, potrivit unui proiect depus de un grup de parlamentari liberali. În funcţie de regiunea în care sunt amplasate hipermarketurile, aprope un sfert din spaţiul magazinului ar urma să fie rezervat pentru astfel de produse.

 „Există un blocaj pe piaţă de comercializare a producătorilor autohtoni, prin suprareglementări şi prin foarte multe taxe”, a explicat Raluca Turcan, unul dintre inițiatorii proiectului.

Tocmai aceste taxe ar putea fi plafonate la cinci la sută din valoarea produsului vândut în marile magazine.

„Dacă vindem un kilogram de roşii cu 2 lei, iar la final de lună ne refacturează tot felul de servicii de 50 de bani, de fapt preţul real e de 1,5 lei pentru un kg”, a spus președintele ProAgro, Emil Dumitru.

Ideea de a stabili prin lege un procent obligatoriu de produse româneşti care trebuie să se regăsească pe rafturi îi înfurie pe reprezentanţii marilor magazine.

„Nu înţeleg de ce alături de modificarea unei legi mai apare încă o iniţiativă legislativă de modificare a procentului produselor româneşti aflate pe rafturile marilor magazine. Toate lanţurile mari de magazine au programe de promovare şi de primire a tuturor producătorilor”, a precizat reprezentantul Asociației Marilor Rețele Comerciale, Florin Căpățână.

În sezonul rece, mai puţin de o treime din produse sunt autohtone, spun asociaţiile de producători.

„Eu sunt pentru a fi 100 la suta produs românesc în raft, numai în sezon, la tomate, pepeni. Putem să asigurăm rădăcinoase ţelină, morcovi, întreaga perioadă”, a subliniat președintele asociației de producători Eco Legum Vidra, Vlad Gheorghe.

Proiectul depus de parlamentarii liberali nu este singurul prin care se doreşte reglementarea vânzării produselor româneşti în marile magazine. În comisia de Agricultură din Camera Deputaţilor sunt trei astfel de iniţiative. După mai bine de doi ani de discuţii, va fi un singur proiect promovat. Pentru că legislaţia europeană nu permite ca un stat să impună o limită în ce priveşte ţara de provenienţă a alimentelor, s-a găsit o soluţie de compromis, spun parlamentarii.

„50 la sută din produsele alimentare să fie aprovizionate pe lanţul scurt, producător direct, e o noţiune nou introdusă de CE, lanțul scurt înseamna ciclu de aprovizionare de două sau trei zile, vorbim de marfă din România, dar pe lanțul scurt nu avem voie să trecem într-un proiect de lege marfa românească ca obligativitate”, a declarat președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, Nini Săpunaru.

Valoarea produselor agroalimentare importate în primele zece luni ale anului trecut a crescut cu peste 17 la sută faţă de perioada similară din 2014. Pe primele locuri la capitolul importuri se află carnea de porc, produsele de brutărie şi zahărul.