Paisprezece candidaţi - 10 susţinuţi de partide şi patru independenţi - sunt înscrişi pe buletinul de vot la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie. Printre candidați sunt lideri de partide, ca Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă, Elena Lasconi, George Simion sau Kelemen Hunor, dar și un fost şef al SIE, fiica unui patron media și un medic veterinar care n-a profesat niciodată, potrivit News.ro. Iată portretele candidaților, prezentați în ordinea de pe buletinele de vot:
1. Elena Lasconi, candidata USR
Elena Lasconi (52 de ani) a fost, timp de 25 de ani, jurnalistă, unde s-a ocupat cu preponderenţă de subiecte sociale.
În 2020, a lăsat cariera de jurnalist pentru a intra în politică. A candidat din partea USR la alegerile locale şi a reuşit să câştige primăria Câmpulung Muscel, oraş unde îşi construise o casă.
În toamna anului trecut, Elena Lasconi a fost desemnată de USR să deschidă lista partidului la alegerile europarlamentare, însă, ulterior, Cătălin Drulă, preşedintele USR la acea vreme, i-a cerut să se retragă. Motivul: Lasconi a dezvăluit că a participat la referendumul pentru familia tradiţională organizat de PSD în 2018 şi a votat ”Da”. Poziţionarea Elenei Lasconi în favoarea familiei tradiţionale a stârnit critici masive în rândul electoratului USR şi chiar din partea fiicei sale.
La alegerile locale din luna iunie, Elena Lasconi a câştigat un nou mandat de primar în Câmpulung, cu un scor de aproape 70%, în timp ce, la nivel naţional, USR a obţinut un scor de sub 9%. Pe fondul rezultatului slab, Cătălin Drulă a demisionat din funcţia de preşedinte al partidului. În locul său a fost aleasă Elena Lasconi, care a devenit şi candidatul USR la alegerile prezidenţiale.
Lasconi a rupt alianţa cu PMP şi Forţa Dreptei, partide alături de care USR a candidat la alegerile locale şi europarlamentare. De asemenea, Lasconi a anunţat public că-l va propune premier pe liberalul Ilie Bolojan în cazul în care va câştiga alegerile prezidenţiale.
În zona de Justiţie, lidera USR şi-ar dori ca DNA să ancheteze din nou magistraţi, aşa cum se întâmpla înainte ca Liviu Dragnea să taie aceste atribuţii.
2. George Simion, candidat AUR
George Simion (38 de ani) s-a remarcat în spaţiul public în martie 2009, când a mers cu lumânări la ziua fostului preşedinte al României Ion Iliescu. „Pentru morţii de la revoluţie”, a spus Simion, la acea vreme student la Universitatea din Iaşi, în cadrul unui program de master dedicat crimelor comunismului.
Ulterior, a fondat platforma civică Acţiunea 2012, care avea ca obiectiv unirea României cu Republica Moldova. Alături de Simion, co-preşedinte al Acţiunii 2012 era Marius Lulea, în prezent prim-vicepreşedinte al AUR şi propunerea partidului pentru funcţia de prim-ministru. De altfel, înainte de a intra în Parlament, George Simion a fost angajat la una dintre firmele de construcţii patronate de Marius Lulea, politician care a stârnit controverse în spaţiul public prin simpatia arătată faţă de mareşalul Antonescu, declarat de statul român criminal de război.
George Simion a organizat mai multe marşuri unioniste la Bucureşti, Alba Iulia şi Chişinău, dar ulterior a fost interzis în Republica Moldova şi în Ucraina. Confruntat cu acuzaţii conform cărora s-ar fi întâlnit cu persoane din serviciile secrete ruseşti. Simion a negat acuzaţiile.
„Dacă apar dovezi, mă retrag din cursa pentru Cotroceni”, a promis liderul AUR.
George Simion a candidat la alegerile europarlamentare din 2019, însă a obţinut doar 1,2%. În acelaşi an, a fondat partidul AUR, alături de Claudiu Târziu, astăzi europarlamentar. Deşi avea doar câteva luni de existenţă politică, AUR a devenit surpriza alegerilor parlamentare din 2020, reuşind să obţină un scor de 9%.
Printre politicenii care au intrat în parlament pe listele AUR s-a numărat şi Diana Şoşoacă, exclusă ulterior din partid. La alegerile europarlamentare din iunie 2024, AUR a primit 15% din voturi. Candidatul
AUR promite să nu guverneze cu PSD după alegerile din decembrie.
3. Marcel Ciolacu, candidat PSD
Marcel Ciolacu (56 de ani) a ratat admiterea la facultatea de Drept la mijlocul anilor 80. A făcut armata, apoi s-a angajat ca muncitor la o întreprindere electronică.
„Tata mi-a zis:„Dacă nu eşti în stare să intri la facultate, te duci la muncă”. Erau alte vremuri”, a spus Ciolacu.
După Revoluţie, a intrat în mediul privat şi în politică. A devenit membru FSN, predecesorul PSD. În paralel, a absolvit şi Universitatea Ecologică din Bucureşti.
Marcel Ciolacu a crescut politic în umbra senatorului PSD Vasile Ion, naşul său de cununie. În acea perioadă, Vasile Ion şi Marcel Ciolacu erau parteneri de vănătoare cu Omar Hayssam, cei doi fiind apropiaţi de Ion Iliescu. Ulterior, Hayssam a fost condamnat la închisoare pentru terorism.
Ciolacu a urcat pas cu pas treptele administraţiei locale: consilier local, viceprimar, consilier judeţean, prefect. În 2012, a făcut pasul spre Parlament. Apare în prim-plan abia la începutului anului 2017, când Liviu Dragnea, la acea vreme preşedinte al PSD, organizează o partidă de pescuit alături de premierul Sorin Grindeanu.
Peste ani, Ciolacu a fost întrebat cine era mai priceput: Dragnea la pescuit sau Hayssam la vânătoare? „Nici unul”, nici altul”, a răspuns Ciolacu.
Ulterior, Liviu Dragnea l-a impus pe Marcel Ciolacu vicepremier, cu scopul de a-l controla pe noul prim-ministru Mihai Tudose. Însă Ciolacu s-a aliat cu Tudose împotriva lui Dragnea. La începutului anului 2018, Guvernul Tudose a picat la presiunea lui Dragnea. În mai 2019, liderul PSD a părăsit în cătuşe funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor. În locul său a urcat Marcel Ciolacu.
În noiembrie, Viorica Dăncilă a pierdut alegerile prezidenţiale în faţa lui Klaus Iohannis, iar Marcel Ciolacu a convins-o să demisioneze din fruntea partidului.
„S-a aşezat pe canapea şi mi-a spus cu lacrimi în ochi că îi pare foarte rău de tot ceea ce s-a întâmplat. I-am făcut şi un ceai de fructe, pentru că părea foarte afectat”, a povestit Dăncilă.
Marcel Ciolacu a devenit preşedinte interimar al PSD, iar un an mai târziu lider cu puteri depline.
La alegerile parlamentare din 2020, PSD s-a clasat pe primul loc, dar preşedintele Klaus Iohannis a format o coaliţie de dreapta. Un an mai târziu, PSD a intrat la guvernare alături de PNL şi UDMR, iar Marcel Ciolacu a redevenit preşedinte al Camerei Deputaţilor. În iunie 2023, la rotativa guvernamentală, Marcel Ciolacu a devenit prim-ministru.
4. Nicolae Ciucă, candidat PNL
Nicolae Ciucă (57 de ani) e militar de carieră. La începutul anilor 2000, a participat la diverse misiuni în străinătate, în ţări ca Afganistan şi Irak. A fost decorat pentru modul în care i-a condus pe militarii români în teatrele externe, fiind prezentat ca unul dintre puţinii generali care şi-au câştigat gradele pe câmpul de luptă în epoca post-decembristă.
În ianuarie 2015, preşedintele proaspăt ales, Klaus Iohannis, l-a numit pe generalul cu patru stele Nicolae Ciucă Şef al Statului Major al Apărării, cea mai înaltă funcţie din armată.
În 2018, Nicolae Ciucă promitea că, după trecerea în rezervă, nu va face politică. „Consider atât de sfântă onoarea şi demnitatea de a fi fost şeful Statului Major al Apărării încât, indiferent de ceea ce mi s-ar propune, nu voi face altceva. Nu voi face politică”, declara Ciucă într-un interviu pentru postul public de radio.
Un an mai târziu, Nicolae Ciucă lăsa uniforma militară şi era numit ministru al Apărării în guvernul condus de Ludovic Orban. În cartea sa biografică, Ciucă povesteşte că preşedinte Klaus Iohannis i-a „ordonat” să accepte un rol politic.
„Am primit un telefon de la preşedintele României prin care mă întreba dacă sunt de acord să trec în rezervă şi să devin ministru al Apărării. Preşedintele e comandantul forţelor armate şi, chiar dacă ceea ce îmi adresa era o rugăminte, venită din partea dumnealui, era un fel de ordin, nu puteam să refuz”, a spus Ciucă.
În decembrie 2020, Ludovic Orban a demisionat din fruntea Guvernului după ce PNL a fost învins de PSD la alegerile parlamentare, iar preşedintele Klaus Iohannis l-a numit pe Nicole Ciucă premier interimar până la formarea coaliţiei de dreapta: PNL-USR-UDMR.
În toamna anului 2021, după căderea Guvernului Cîţu, preşedintele Iohannis a format un guvern PNL-PSD-UDMR şi l-a numit prim-ministru pe Nicolae Ciucă. În aprilie 2022, Florin Cîţu a demisionat din funcţia de preşedinte al PNL şi Nicolae Ciucă a fost instalat de liberali în fruntea partidului.
La rotativa guvernamentală din iunie 2023, Nicolae Ciucă a cedat funcţia de prim-ministru pentru Marcel Ciolacu şi a devenit preşedinte al Senatului.
Din postura de candidat la prezidenţiale, Nicolae Ciucă a promis, în scris, că nu va forma o nouă majoritate cu PSD, cu toate că liberalii sunt în continuare la putere alături de PSD. Jurnalista Emilia Şercan l-a acuzat pe Nicolae Ciucă de plagiat în teza de doctorat, însă procesul a rămas blocat în instanţă.
5. Hunor Kelemen, candidat UDMR
Hunor Kelemen (57 de ani) este, de profesie, medic veterinar, însă a absolvit, ulterior, şi facultatea de filosofie la Cluj. A intrat în politică în timpul guvernării CDR, ca secretar de stat în Ministerul Culturii, portofoliu deţinut la acea vreme de actorul Ion Caramitru. Ulterior, Hunor Kelemen a ocupat funcţia de ministru al Culturii în guvernele conduse de Emil Boc şi de Victor Ponta, în timpul preşedinţiei lui Traian Băsescu.
De asemenea, liderul UDMR a ocupat funcţia de vicepremier în cabinetele conduse de liberalii Florin Cîţu şi Nicolae Ciucă, sub preşedinţia lui Klaus Iohannis.
La alegerile parlamentare din 2000, a devenit deputat de Harghita, astăzi fiind la mandatul cu numărul şase.
Treptat, Hunor Kelemen a urcat şi în ierarhia partidului. În 2007, a fost ales preşedinte executiv al UDMR. Patru ani mai târziu, după retragerea lui Marko Bella, Hunor Kelemen a devenit preşedinte deplin al UDMR. E a patra oară când candidează la funcţia de preşedinte al României.
„Să nu credeţi că sunt un jucător la Loto care crede că la un moment dat, totuşi, va avea noroc. Eu candidez pentru a spune lucrurilor pe nume şi pentru a arăta care sunt problemele reale ale României astăzi şi pentru români, şi pentru maghiari, şi pentru celelalte etnii”, a spus liderul UDMR.
În realitate, Hunor Kelemen candidează strict cu scopul de a fi locomotivă electorală pentru partid la alegerile parlamentare, programate la o săptămână după primul tur al prezidenţialelor. În contextul în care campania pentru parlamentare se suprapune cu cea pentru prezidenţiale, absenţa lui Hunor Kelemen ar fi diminuat şansele UDMR de a trece pragul electoral de 5% pentru Parlament. Or, miza UDMR e să fie parte a viitoarei majorităţi parlamentare şi, implicit, a guvernării.
În afara politicii, Hunor Kelemen a publicat un roman şi două volume de poezie, pentru care a primit premiul Uniunii scriitorilor România. A fost decorat atât de statul român, cât şi de statul maghiar.
6. Mircea Geoană - candidat independent
Mircea Geoană (66 de ani) a absolvit Politehnica la începutul anilor 80 şi a fost angajat ca inginer la trustul Energomontaj. Imediat după Revoluţie, a intrat în Ministerul de Externe, pe baza unui interviu susţinut în mandatul lui Sergiu Celac, la acea vreme şeful diplomaţiei. În perioada comunistă, Celac fusese traducătorul lui Nicolae Ceauşescu pentru limbile engleză şi rusă.
În 1996, preşedintele Ion Iliescu l-a trimis pe Mircea Geoană ambasador în SUA. La 37 de ani, Geoană devine cel mai tânăr ambasador din corpul diplomatic.
La finalul anului, Iliescu a fost învins de Emil Constantinescu la alegerile prezidenţiale, iar Mircea Geoană îi trimite noului preşedinte o scrisoare de felicitare. „Era un fel de elogiu la adresa mea”, a dezvăluit, peste ani, Emil Constantinescu.
Geoană reuşeşte să rămână ambasador şi în guvernarea CDR.
În 2000, PSD câştigă alegerile prezidenţiale şi parlamentare, iar Mircea Geoană devine ministru de Externe în Guvernul Adrian Năstase. Patru ani mai târziu, PSD vine cu un tandem la prezidenţiale: Adrian Năstase - preşedinte; Mircea Geoană - premier. Însă Năstase pierde alegerile în faţa lui Traian Băsescu. Ion Iliescu îl scoate vinovat pe Geoană, căruia îi lipeşte o etichetă care va dăinui în timp: „prostănac”.
Câteva luni mai târziu, în aprilie 2005, Ion Iliescu şi Mircea Geoană s-au înfruntat direct pentru şefia partidului. Deşi Iliescu pleca din postura de favorit, Mircea Geoană a reuşit să-l învingă pe fondatorul partidului.
„A fost bătaie la fundul gol, cum spune românul”, rezuma Mircea Geoană, peste ani, confruntarea cu Ion Iliescu.
În 2009, Mircea Geoană era favorit la alegerile prezidenţiale, după ce primise şi sprijinul PNL. A urmat dezbaterea electorală dinaintea finalei, în care Traian Băsescu a lansat celebra întrebare: „Aţi fost azi-noapte la Vântu?”. Mircea Geoană a admis că l-a vizitat pe Sorin Ovidiu Vântu.
În seara turului doi, la închiderea urnelor, liderul PSD s-a declarat câştigător. „Mihaela, dragostea mea, mulţumesc!”, a spus, emoţionat, Geoană. Până dimineaţă, Traian Băsescu a întors rezultatul votului.
„Nici acum nu înţeleg bine care a fost mecanismul politico-psihologic din 2009”, a mărturisit Geoană.
În 2020, a pierdut şefia PSD în faţa lui Victor Ponta, iar în 2011 a fost debarcat de propriul partid şi din funcţia de preşedinte al Senatului. Ulterior, a fost exclus din PSD. A urmat o perioadă de absenţă din viaţa publică, până în octombrie 2019, când a fost numit în funcţia de secretar general adjunct al NATO.
În timpul actualei campanii electorale au apărut informații privind legături ale lui Geoană cu oameni care au răspândit propagandă rusă.
7. Ana Birchall, candidat independent
Ana Birchall (51 de ani) a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii din Bucureşti la mijlocul anilor 90, apoi a continuat studiile în SUA, unde a obţinut titlul de doctor la Universitatea Yale, una dintre cele mai prestigioase instituţii de învăţământ din lume. Ulterior, a profesat la o mare firmă de avocatură din New York.
S-a întors în România în timpul guvernării Năstase, fiind angajată în Ministerul de Externe, unde s-a ocupat de negocierile pentru aderarea la UE. A ocupat funcţia de consilier pe probleme de politică externă în Senat şi a condus departamentul de educaţie al PSD. În 2012, a devenit consiliera premierului Victor Ponta, apoi deputat de Vaslui în două legislaturi.
În februarie 2017, Guvernul condus de Sorin Grindeanu, la presiunile lui Liviu Dragnea, adoptă celebra OUG 13, care l-ar fi salvat pe liderul PSD de puşcărie. Câteva zile mai târziu, Sorin Grindeanu abrogă OUG 13 şi îi cere demisia ministrului Justiţiei, Florin Iordache, cel care promovase actul salvator pentru Dragnea. În locul lui Iordache este numită interimar Ana Birchall, care ocupa atunci postul de ministru pentru Afaceri europene.
Ulterior, ministru al Justiţiei devine tehnocratul Tudorel Toader, care, în aprilie 2019, este forţat să demisioneze din Guvern, după ce refuză să vină cu o nouă ordonanţă pentru salvarea şefului PSD Liviu Dragnea.
La minister s-a întors Ana Birchall, care, la rândul său, s-a opus modificărilor din Justiţie. O lună mai târziu, Liviu Dragnea a ajuns la puşcărie. În continuare, Ana Birchall s-a opus ca procurorul Adina Florea, agreată de PSD, să fie numită în fruntea Secţiei speciale pentru anchetarea magistraţilor, creată la propunerea lui Dragnea.
După primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2019, când Viorica Dăncilă a reuşit să se califice în finală, Ana Birchall a fost exclusă din PSD. Liderii PSD i-au reproşat că insistase prea mult în campania electorală pe tema Justiţiei şi adusese un deserviciu partidului.
„Doar nu era să vorbesc despre broşe”, a răspuns Ana Birchall, aluzie la Viorica Dăncilă.
8. Alexandra Păcuraru, candidata Alternativei pentru Demnitate Naţională (ADN)
Alexandra Păcuraru (37 de ani) este fiica omului de afaceri Maricel Păcuraru, patronul unui post de televiziune, condamnat la patru ani de închisoare pentru spălare de bani. Susţinută financiar de tatăl său, Alexandra Păcuraru a terminat liceul în SUA, apoi s-a întors în România, unde a absolvit Facultatea de Limbi străine la Universitatea Dimitrie Cantemir şi Universitatea Media, specializarea „Regie de film”.
În 2013, Alexandra Păcuraru a debutat în televiziune, fiind gazda emisiunii „8 într-o barcă” la TVR 2.
Cum a ajuns Alexandra Păcuraru la televiziunea publică? „Titus Munteanu m-a văzut o dată la o terasă şi mi-a spus că sunt foarte specială şi că România ar avea nevoie de o persoană atât de naturală şi de spontană. Mi s-a oferit posibilitatea să realizez „8 într-o barcă”, la TVR, şi mi-a plăcut. Titus Munteanu a fost un om vizionar”, a spus Alexandru Păcuraru. Titus Munteanu a fost director al televiziunii publice.
Un an mai târziu, Alexandra Păcuraru a trecut la televiziunea tatălui său, unde a moderat diverse emisiuni, de la stil de viaţă până la subiecte politice. În primăvară, Alexandra Păcuraru a fost scoasă de pe post chiar de tatăl său.
De la pupitrul televiziunii, Alexandra Păcurar a cerut Guvernului României „să înceteze sprijinul financiar pentru Ucraina”. De asemenea, i-a acuzat pe liderii politici români că sunt „sclavi” la Bruxelles.
În 2020, Alexandra Păcuraru a găsit soluţia pentru reducerea traficului din Capitală: a renunţat la propria maşină, dar şi-a angajat şofer.
Alexandra Păcuraru are cinci copii şi deţine icoane în valoare de 20.000 de euro. Candidează la preşedinţie din partea unei formaţiuni create de fostul europarlamentar PSD Cătălin Ivan.
9. Sebastian Constantin Popescu - Partidul Noua Românie
Sebastian Popescu (42 de ani) este medic veterinar, însă n-a profesat niciodată. După 7 ani în care a studiat şi a locuit în Timişoara, s-a mutat în Capitală.
Până în 2012, a mai lucrat la cabinete veterinare şi farmacii, apoi a trecut printr-un proces de reconversie profesională. A lansat două publicaţii online, agregatoare de ştiri.
„Jurnalismul, a doua mea pasiune, mi-a oferit ocazia să-mi extind orizonturile”, a spus Popescu.
Iar noul orizont a fost politica. În 2015, a fondat Partidul Noua Românie (PNR). Se schimbase legea, iar un partid putea fi înfiinţat cu numai trei membri.
În 2019, Sebastian Popescu a candidat la alegerile prezidenţiale. Prioritatea sa politică era unirea României cu Republica Moldova şi recuperarea tezaurului de la ruşi. Rezultatul: 0,33%.
În programul din 2014, Sebastian Popescu propune ca televiziunea publică să reia organizarea „pentru cel puţin cinci ani”, a Festivalului Cerbul de Aur de la Braşov, sub înaltul Patronaj al Preşedintelui României.
În 2019, Sebastian Popescu era cel mai sărac candidat la preşedinţie, fără niciun fel de bun pe numele său. Cinci ani mai târziu, în aprilie 2024, declaraţia de avere depusă pentru candidatura la Parlamentul European era, de asemenea, goală. Nicio casă, niciun teren, nicio maşină, nicio sursă de venit.
După doar câteva luni, în octombrie 2024, Popescu a declarat, brusc, 13 terenuri agricole şi unul intravilan, toate în localitatea vâlceană Făureşti, cu o suprafaţă de circa 2 hectare, pe care le are în administrare. De asemenea, în declaraţia de avere a mai apărut şi o casă de 78 de metri pătraţi, în aceeaşi localitate.
10. Ludovic Orban, candidatul Forţei Dreptei
Ludovic Orban (61 de ani) figurează încă pe buletinul de vot, dar s-a retras în favoarea Elenei Lasconi.
11. Călin Georgescu, candidat independent
Călin Georgescu (62 de ani) a absolvit facultatea de Agronomie şi este doctor în pedologie. Înainte de Revoluţie a fost angajat ca inginer agronom la o întreprindere din Făgăraş, judeţul Braşov. În 1991, ajunge şef al biroului senatorial pentru Mediu din Parlament. Un an mai târziu, devine consilier al Ministrului Mediului, Marcian Bleahu. La acea vreme, Ion Iliescu era preşedinte, iar Theodor Stolojan ocupa funcţia de prim-ministru, din postura de tehnocrat. Guvernul era dominat de FSN, dar Ministerul Mediului era asumat de Partidul Ecologist.
Între 1993 şi 1996, Călin Georgescu conduce un ONG numit Asociaţia Tineretului Ecologist din România (TER), iar în guvernarea CDR devine secretar general în Ministerul Mediului. La mijlocul anilor 2000 conduce un departament din cadrul Ministerului de Externe (MAE), apoi ocupă timp de mai mulţi ani diferite funcţii la ONU în domeniul conservării mediului.
Astăzi, Călin Georgescu se prezintă ca expert în dezvoltare durabilă şi este profesor asociat la Universitatea din Piteşti. În plan politic, numele său a fost vehiculat pentru prima dată în spaţiul public în primăvara anului 2012, când ar fi trebuit să devină premier după căderea Guvernului Boc. N-a fost numit. După tragedia de la Colectiv, care a dus la căderea Guvernului Ponta, a fost propus din nou prim-ministru, de mai multe persoane publice cu vederi naţionaliste, în frunte cu actorul Dan Puric. N-a fost numit.
În decembrie 2020, AUR, partid abia intrat în Parlament, l-a propus oficial pe Călin Georgescu pentru şefia Guvernului. N-a fost numit. George Simion, liderul AUR, i-a oferit funcţia de preşedinte de onoare al partidului. Ulterior, Călin Georgescu i-a numit „eroi” pe liderul legionar Corneliu Zelea Codreanu şi pe mareşalul nazist Ion Antonescu, vinovat de Holocaustul din România. Procurorii i-au deschis dosar penal, iar Georgescu a plecat din AUR.
În urma unei decizii a Biroului Electoral Central, în ultimele zile de campanie, a fost obligat să înlăture din mediul online toate materialele electorale care nu conţin codul de identificare primit de la AEP.
12. Cristian Diaconescu, candidat independent
Cristian Diaconescu (65 de ani) este licenţiat în ştiinţe juridice. Înainte de a intra la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, a făcut meditaţii la limbi străine cu Nicolae Steinhardt, autorul „Jurnalului fericirii”.
Înainte de Revoluţie, Cristian Diaconescu a fost judecător la Buftea, apoi în Bucureşti. În toamna anului 1990, a intrat în Ministerul de Externe. În 2000, este numit de premierul Adrian Năstase secretar de stat în MAE, din poziţia de tehnocrat. Ministerul era condus la acea vreme de Mircea Geoană.
În 2004, Diaconescu a ocupat funcţia de ministru al Justiţiei pentru câteva luni, perioadă în care a finalizat negocierile din capitolul „stat de drept”, esenţial pentru aderarea României la UE. La finalul guvernării Năstase, s-a înscris în PSD, partid din partea căruia a fost senator timp de două mandate.
După alegerile parlamentare din noiembrie 2008, preşedintele Traian Băsescu formează PSD-PDL, iar Cristian Diaconescu devine ministru de Externe. Înainte de alegerile prezidenţiale din 2009, PSD iese de la guvernare, deci Diaconescu îşi pierde funcţia.
După înfrângerea lui Mircea Geoană în faţa lui Traian Băsescu la alegerile prezidenţiale, Cristian Diaconescu îşi depune candidatura pentru şefia PSD. În ziua Congresului, Diaconescu anunţă că se retrage în favoarea lui Mircea Geoană, aflat atunci în competiţie cu Victor Ponta. Mircea Geoană este înfrânt. O facţiune social-democrată, condusă de generalul Gabriel Oprea, se desprinde din PSD şi formează UNPR. Diaconescu devine preşedinte de onoare al noului partid.
„Un gest de fripturist”, califică Ion Iliescu plecarea lui Diaconescu din PSD.
UNPR intră la guvernare alături de PDL şi UDMR, cu Emil Boc premier. PSD rămâne în opoziţie. În iarna anului 2012, apar primele proteste faţă de Guvern. Ministrul de Externe de la acea vreme, Teodor Baconschi, îi numeşte pe cei ieşiţi în stradă „mahalaua violentă şi ineptă”. Este demis. În locul său, este numit Cristian Diaconescu.
Guvernul Boc cade, dar Cristian Diaconescu rămâne ministru de Externe şi în următorul cabinet, condus de Mihai Răzvan Ungureanu. Noul Guvern rezistă doar trei luni. În mai 2012, Victor Ponta devine prim-ministru. UNPR, condus de Gabriel Oprea, se întoarce lângă PSD.
În schimb, Cristian Diaconescu pleacă lângă Traian Băsescu, la Palatul Cotroceni, unde e numit şeful cancelariei prezidenţiale. În 2014, Diaconescu îşi anunţă candidatura la alegerile prezidenţiale, fiind susţinut de PMP, partid creat de Traian Băsescu. Ulterior se retrage în favoarea Elenei Udrea. Acum candidează ca independent la prezidenţiale şi promite să nu se mai retragă din competiţie.
13 Cristian Terheş, candidatul Partidului Naţional Conservator Român
Cristian Terheş (45 de ani) a emigrat în America în anul 2002, după terminarea Seminarului teologic din Oradea. În SUA, a fost preot al comunităţii greco-catolice într-un oraş din statul California.
S-a remarcat în spaţiul public în vara anului 2012, la referendumul de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu. La acea vreme, Terheş se poziţiona vehement împotriva PSD. Din postura de preşedinte al Asociaţiei românilor Greco-Catolici din SUA, preotul Terheş susţinea cauza statului de drept, pledând public pentru politiceni ca Traian Băsescu sau Monica Macovei. De asemenea la alegerile prezidenţiale din 2014, Terheş a fost unul dintre cei mai vehemenţi critici la adresa lui Victor Ponta şi a social-democraţilor.
Cinci ani mai târziu, Cristian Terheş se afla pe lista PSD pentru alegerile europarlamentare. Social-democraţii erau conduşi atunci de Liviu Dragnea, care a încheiat o alianţă politică cu PNŢCD, partidul patronat de Aurelian Pavelescu. Iar Terheş a fost ales eurodeputat din postura de candidat al ţărăniştilor pe lista PSD.
După ce a ajuns la Bruxelles, Terheş s-a despărţit şi de PSD, şi de PNŢCD. A ales să-l urmeze pe George Simion.
În plină pandemie de COVID-19, Terheş s-a numărat printre politicenii care au susţinut cauza anti-vaccinistă, la fel ca George Simion sau Diana Şoşoacă.
La alegerile europarlamentare din iunie, Cristian Terheş a fost răsplătit cu primul loc pe lista AUR. În consecinţă, a câştigat al doilea mandat de eurodeputat. Trei luni mai târziu, Terheş a anunţat că va candida la alegerile prezidenţiale, deşi rupe exact din voturile electoratului naţionalist, pe care se bazează liderul AUR, George Simion, pentru a intra în turul doi.
Terheş este susţinut pentru Cotroceni de Partidul Naţionalist Conservator, formaţiune în care mai activează şi fostul premier PSD Viorica Dăncilă.
14. Silviu Predoiu, candidatul Ligii Acţiunii Naţionale
Silviu Predoiu (66 de ani) este de profesie inginer geolog. A absolvit studiile în 1984, iar între 1987 şi 1989 a urmat un curs de informaţii externe la Şcoala de ofiţeri de Securitate. În aceeaşi perioadă, tatăl său era şeful miliţiei (poliţiei) Giurgiu.
„Am fost cursant la Securitate la şcoala de spionaj”, a mărturisit Silviu Predoiu, după ce Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a dezvăluit că a fost angajat al fostei Securităţi, cu numele de „Pumnea”.
„E nume de serviciu, nu e nume de cod. Nume de cod primesc informatorii. Să nu facem confuzie între Petrov şi Pumnea”, a explicat Silviu Predoiu. CNSAS a dezvăluit că fostul preşedinte Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea, în anii ’70, sub numele conspirativ de „Petrov”.
După Revoluţie, Silviu Predoiu a fost angajat în Serviciul de Informaţii Externe (SIE), unde a avut mai multe misiuni peste graniţe. În 2005, preşedintele nou ales Traian Băsescu - care la acea vreme încă nu avea un verdict de colaborare cu Securitatea - îl promovează pe Silviu Predoiu în funcţia de adjunct al directorului SIE, funcţie pe care a ocupat-o până la trecerea sa în rezervă, în 2018.
În acest interval de 13 ani, Silviu Predoiu a ocupat, de mai multe ori, şi funcţia de director interimar al SIE, asigurând tranziţia între directorii civili. Aşadar, în perioada petrecută la conducerea SIE, generalul Silviu Predoiu a lucrat cu directorii Claudiu Săftoiu, Mihai Răzvan Ungureanu, Teodor Meleşcanu şi Gabriel Vlase, în mandatele preşedinţilor Traian Băsescu şi Klaus Iohannis.
Editor : M.B.
