INTERVIU DIGI24. Cu avioane vechi, în caz de conflict, șeful Armatei mizează pe calitatea umană
Piloţii militari români se tem mai mult de aparatele pe care zboară decât de inamicii pe care i-ar avea de înfruntat. O recunoaşte chiar şeful Statului Major al Armatei, într-un interviu exclusiv acordat postului Digi24. Pe scurt, piloţii români zboară la limita supravieţuirii, iar în caz de război, aviaţia noastră nu ar putea apăra spaţiul aerian al ţării noastre. Dacă nici anul acesta nu vor fi cumpărate avioane noi, în pericol direct se va afla securitatea întregii ţări.
„Starea tehnică nu poate fi asigurată fără bani, fără a asigura cele necesare mentenanței”, spune Ștefan Dănilă, șeful Armatei Române.
Astfel poate fi descrisă cea mai mare problemă a siguranţei naţionale: fără bani, neajunsurile se ţin lanţ. Iar 2013 este anul deciziilor cruciale pentru domeniul apărării. O recunoaşte chiar şeful statului major al armatei, pentru care aviaţia militară este poate cea mai dureroasă problemă.
„Sunt echipamente majore unde nivelul costurilor pentru menținerea în operare nu justifică mentinerea lor. Unele dintre ele sunt platformele aeriene, nu putem menține suficiente în stare de funcționare ca să putem interveni într-o situație reală”, afirmă șeful Armatei.
Cu alte cuvinte, în situaţia izbucnirii unui conflict real, România nu se va putea baza pe propriile avioane de vânătoare şi va fi nevoită să apeleze la sprijinul aerian din partea aliaţilor. Multe dintre aparatele de luptă MiG21, concepute în anii 50, au fost modernizate, însă asta se întâmpla în urmă cu 23 de ani. După încă două decenii în slujba ţării, durata de viaţă a acestor bătrâne avioane a expirat.
Exploatarea unui MiG21 Lancer a ajuns să coste cât cea a unui aparat nou. Iar gradul de risc la care se supun piloţii noştri este infinit mai mare, în comparaţie cu avioanele de generaţie mai recentă.
„Misiunea poate să fie ratată. Nu ne permitem acest lucuru. Mizam foarte mult pe calitatea umană. Gradul de risc pentru producerea unei catastrofe aeriene crește”, susține Ștefan Dănilă.
Alianţa Nord-Atlantică le impune aviatorilor combatanţi să execute cel puţin 67 de ore de zbor anual. În acest moment, piloţii noştri abia dacă stau în aer 50 de ore.
„Cele 50 de ore asigură cu greu un nivel de siguranță al zborului în așa fel încât viața pilotului să nu fie un pericol”, spune șeful Armatei.
Restul orelor de zbor sunt petrecute în simulatoare, însă acestea nu pot compensa experienţa misiunilor reale, executate la manşă. Experţii au recomandat cumpărarea de aparate noi, însă responsabilii politici au decis să cumpere avioane second hand. Iar problema apărării aeriene nu este singura din Armata română. Forțele terestre încă folosesc maşini de luptă de pe vremea pactului de la Varşovia. Iar toate neajunsurile armatei sunt compensate exclusiv prin efortul militarilor. Mulţi dintre aceştia vin cu experienţă valoroasă din teatrele de operaţiuni din Afganistan şi Irak.
Citiți șiMilitarii români se pregătesc de retragerea din Afganistan. Trei avanposturi au fost deja închise
În luna septembrie a anului trecut se găsea înlocuitorul bătrânului Mig21 Lancer, avionul de luptă al Forţelor Aeriene Române. MAPN a anunțat că va cumpăra nouă aparate second hand F16 de la armata portugheză. Aparatele au deja la bord aproximativ 4.000 de ore de zbor, însă oficialii dau asigurări că avioanele ar putea fi folosite cu succes încă 20 de ani.
Astfel, în octombrie, planul de achiziție al avioanelor F16 din Portugalia a fost aprobat în CSAT, iar după negocieri s-a stabilit că România va începe să le plătească din acest an şi le va primi în 2016.
De ce trebuie România să cumpere avioane de luptă F16
Nevoia de a achiziţiona noi avioane de luptă este determinată de faptul că avionul MIG21 Lancer mai poate apăra zona aeriană a României cel mult un an sau doi ani. Şi asta cu cheltuieli foarte mari, o oră de zbor costând nu mai puţin de 9.000 de euro.
În 2007, în cursa pentru înzestrarea Forţelor Aeriene au intrat mai multe firme. Ofertele celor de la Eurofighter, Raphal şi F18, au ieșit rapid din cursă. De vină ar fi fost prețurile mari și faptul că statul român ar fi cheltuit mult prea mult pentru amenajarea pistelor și antrenamentul piloților.
În urmă cu trei ani, Pentagonul a dat undă verde ca România să primească 48 de avioane F16. Costau însă mult mai mult decât statul român își putea permite: 4,5 miliarde de euro.
Apoi numărul avioanelor a scăzut la 24, urmând în cele din urmă ca României să îi fie oferită soluţia de a cumpăra avioane de război aflate deja în uz.
Așa s-a ajuns ca suedezii de la Gripen să fie scoși din cursă. Chiar dacă promiteau, în schimbul cumpărării avioanelor de război, investiții în fabricile de avioane din România care ar fi putut echivala cu prețul plătit pentru aparatele de zbor.
Cele 12 avioane americane F16 cumpărate din Portugalia sunt varianta cea mai la îndemână. Prețul ar fi de aproape 500 de milioane euro iar avioanele ar putea fi livrate în următorul an. 2014 este și anul în care MIG 21 Lancer și-ar epuiza resursa de viață.
Care sunt caracteristicile unui avion multirol:
* eficacitate maximă în condiţiile câmpului de luptă modern;
* flexibilitate în executarea misiunilor, cu posibilitatea schimbării misiunii în timpul zborului;
* capabilitate mare de supravieţuire în mediu ostil, în condiţiile războiului electronic;
* creşterea numărului de ieşiri în unitatea de timp, prin reducerea timpilor necesari refacerii capacităţii de zbor şi de luptă;
* creşterea securităţii zborului;
* cost de operare şi mentenanţă scăzut pe durata vieţii;
* autonomie mare de zbor;
* arhitectură deschisă care să ofere posibilităţi de modernizare ulterioară, calităţi de zbor şi manevriere deosebite, care se exprimă prin:
1.viteze supersonice la orice altitudine;
2.calităţi manevriere foarte bune;
3.exploatarea la sol şi în zbor a avionului fără restricţii;
4.reducerea sarcinilor pilotului;
5.consumul eficient al resursei avionului;
6.viteză mică de aterizare, caracteristici bune de aterizare şi distanţă mică de rulare la aterizare;
7.sistem de realimentare în zbor;
8.resurse nelimitate în timp calendaristic.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
