Tudorel Toader anunță o posibilă OUG pe legile justiției
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, spune într-un interviu pentru Digi24 că, în opinia sa, dezbaterea din Parlamentul European a fost constructivă deoarece prim-vicepreședintele Comisiei Europene Frans Timmermans „a recunoscut că există o problemă cu protocoalele” cu SRI. Pe de altă parte, Toader spune că a văzut și luări de poziție care „nu sunt neapărat de bună credință”. Ministrul a anunțat și o ordonanță de urgență pe legile justiției, pentru a include în acestea recomandări ale Comisiei de la Veneția.
Toader a vorbit despre preocupările Comisiei de la Veneția, privind legile justiției, în condițiile în care ministrul va avea o întâlnire astăzi cu membri ai acestei comisii.
„Suntem aproape de finalul parcursului legislativ pe legile justiției, durează din 2015, ca să spună cei care de principiu sunt critici că nu au fost dezbateri în cei 3 ani. Eu nu-mi amintesc ca o lege să dureze 3 ani de zile să fie adoptată, și nu a stat în sertar, ci dezbătută. Voi vorbi cu reprezentanți ai Comisiei de la Veneția, să vedem în ce măsură sunt posibile anumite preluări din recomandările comisiei, anumite racordări a normelor juridice la standarde europene. Sunt câteva soluții pe care le am în vedere pentru o posibilă ordonanță de urgență”, a spus Toader.
Interviul integral cu ministrul Justiției:
Anca Orheian, jurnalist Digi24: Urmează o discuție cu reprezentanți ai Comisiei de la Veneția. Ce le veți spune în acest context care a creat, practic, un haos în România?
Tudorel Toader, ministrul Justiției: E prea mult spus haos, care în baza libertăţii de exprimare a permis unora sau altora să exprime opinii diferite, dar nu înseamnă că dacă cineva exprimă un punct de vedere asta duce la haos. Avem legile justiției, Cod penal, procedură penală, cum știe românul în general, reforma Justiției. Avem şi un draft al Comisiei de la Veneţia cu privire la respectarea standardelor. Vorbim nu de Codul Penal, procedură penală, care se află în controlul de constituționalitate la CCR. Vorbim de cele trei legi ale Justiţiei, urmează ca președintele să promulge încă una din cele trei legi. Suntem așadar pe finalul procesului legislativ pe legile justiției.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
A.O: Un parcurs destul de lung...
T.T.: Durează din 2015, ca să spună cei care de principiu sunt critici că nu au fost dezbateri în cei 3 ani. Eu nu-mi amintesc ca o lege să dureze 3 ani de zile să fie adoptată, și nu a stat în sertar, ci dezbătută. Voi vorbi cu reprezentanți ai Comisiei de la Veneția, să vedem în ce măsură sunt posibile anumite preluări din recomandările comisiei, anumite racordări a normelor juridice la standarde europene. Sunt câteva soluții pe care le am în vedere pentru o posibilă ordonanță de urgență.
A.O.: Toate modificările făcute prin OUG?
T.T: Nu toate, câteva.
A.O.: Nu vreți să ne spuneți care e soluția la pensionarea magistraților? Aveți una deja concretizată?
T.T: Problema cu pensionarea magistraților la 20 de ani de activitate – soluția nu a plecat de la Ministerul Justiției, a venit din sistemul judiciar, Parlamentul a adoptat-o, CCR a girat-o. Nu e o problemă de constituționalitate, ci de oportunitate. CCR a apreciat că soluţia e constituțională. Comisia de la Veneția spune: da, dars-ar putea crea o problemă, un deficit de personal, dacă se vor pensiona foarte mulți magistrați care dobândesc vocația. Eu ca ministru, Guvernul României, trebuie să găsesc soluţia, un echlibru între dispoziția legală care prevede pensionarea, opţiunea unor magistraţi, posibilă de a se pensiona la 20 de ani, faptul că e posibil să se creeze un deficit de personal - după o anumită statistică, făcută la nivelul sistemului, cam 2100 de magistraţi vor avea vocaţia de pensionare, dar eu nu cred că toţi vor solicita așa ceva, să respectăm decizia CCR şi să rezolvăm oarecum preocuparea Comisiei de la Veneţia. Sigur vom găsi soluţia legală, dar care să ţină echilibrul între interesele de ordin personal ale celor care vor să se pensioneze şi interesul de ordine publică, acela de a asigura buna desfășurare a activităţii sistemului judiciar.
A.O.: Să ne întoarcem la ce s-a întâmplat astăzi. Am auzit niște critici destul de dure la adresa țării noastre. Cu Frans Timmermans ați avut o întâlnire ieri. Ce v-a transmis la această întâlnire?
T.T.: Sunt sigur că ați observat faptul că sunt unii critici de profesie. Orice ai spune, orice ai face, nu e bun, pentru că aşa dă bine arcului politic din care fac parte.
A.O.: Aşa e şi Frans Timmmermans?
T.T: Nu! Eu spuneam că am constatat o schimbare de abordare din partea lui Frans Timmermans, care vrea dialog, vrea colaborare, identificarea celor mai bune soluţii pentru funcționarea sistemului judiciar şi consolidarea statului de drept în România. Dacă eu aş pleca cu o singură idee de aici, ar fi aceasta: în sfârșit CE, Timmermans s-au convins de faptul că sunt nefireşti acele protocoale prin care autorităţile din sistem, SRI, să colaboreze cu procurorii în efectuarea anchetei penale, pentru că nu au ce căuta, avem competențe partajate la nivel legal, constituțional. Până la urmă, prim-vicepreşedintele în mod oficial a spus, încerc să citez, climatul juridica fost deteriorat prin aceste protoale şi cerând în același timp oficial ca autoritățile să vadă impactul pe care aceste protocoale l-au avut asupra vieții juridice, sociale din România. Este un mare câştig.
Citiți și:
Dăncilă a acuzat dezinformările: Românii iubesc guvernul PSD-ALDE
A.O: Va fi o parte din acea scrisoare pe care ne-o va adresa Frans Timmermans?
T.T: Aş vrea să nu se înţeleagă altceva despre scrisoarea respectivă. Noi comunicăm când ne întâlnim și stăm jumătate de oră, o oră, dar nu poţi să abordezi toate problemele şi toate explicaţiile. Și dânsul are nevoie de o consiliere specială și suplimentară. Prin urmare, ne va formula întrebări lămuritoare pentru dânsul, pentru comisie. A nu se înţelege că ne dă recomandări pe care trebuie să le îndeplinim, a nu se înţelege că ne ducem spre alt MCV. Vom răspunde cu plăcere, poate dânsul are dubii asupra unei soluții legislative şi nu i-a pătruns mecanismul și argumentele pentru care a fost adoptată. Eu apreciez acest demers de natură să contribuie la clarificarea anumitor neînțelegeri.
A.O.: Cine dezinformează aici, la Bruxelles?
T.T.: Îi știți mai bine decît mine!
A.O.: Este vorba de români, de alte state, de rea voinţă?
T.T.: Statele au interese politice, sunt grupate după afilieri politice, statele se comportă fiecare în acord cu specificul naţional şi, desigur, standarde europene. Dar din păcate trebuie să afirm că multă dezinformare pleacă de la noi de acasă, din ţară, sau o promovează cei care ar trebui să protejeze interesele legitime ale Românie chiar şi aici în Parlamentul European. Dezinformarea care face casă bună cu reaua credinţă, dar mai e şi partea de necunoaștere. În domeniul juridic toţi ne pricepem, dar e greu să spui că nu te pricepi, să îţi declini limitele de competență și atunci improvizei. Am văzut limita discursului dintre politic şi juridic. Sunt care ne dau sfaturi, vorbesc la modul general, dar nu cunosc realitatea, care nu sunt jurişti. Nu rămâne decât să asculţi şi să spui: iată dovada libertăţii de exprimare.
A.O.: O să putem avea din partea Guvernului și a președintelui Klaus Iohannis o poziţie unitară către instituţiile europene?
T.T.: În numele Guvernului României vorbeşte doamna premier, care deja s-a exprimat în sensul dorinţei guvernului de abordare unitară a interesului naţional.
A.O.: Referitor la MCV, avem vreo șansă să mai scăpăm de el, în condiţiile în care se spune că facem paşi înapoi?
T.T.: Facem paşi înapoi, spuneţi dvs, eu nu cred aşa ceva. MCV a pornit de la trei recomandări, le-am îndeplinit de 10 ani şi am rămas numai cu 12. Prin urmare, chiar Comisia a nuanţat recomandările, în formă şi conţinut. De când sunt ministru, nu am lipsit, cu excepţia zilei de ieri, de la nicio discuţie, clarificare, a fiecărui punct din cele 12 recomandări. Eu cred că suntem foarte aproape de îndeplinirea lor. Noi putem sta la masă, luăm recomandare cu recomandare şi spunem: care e? Numirea procurorilor de rang înalt. Ce presupune? Cutare, cutare. Dar asta e discuţia tehnică. Însă decizia este politică. Îți vine unul care zice că spune că nu i se pare că s-a îndeplinit şi îţi trage o decizie – scuzați termenul - în care îţi nuanţează o recomandare.
A.O.: Ne aşteptăm la un raport nefavorabil?
T.T.: Ne dorim un raport obiectiv, care să constate progresele înregistrate. Vă spuneam faptul că acolo unde putem veni cu modificări la legile justiţiei de natură să specte standardul european, să preia recomandările Comisiei de la Veneţia, o vom face în scurt timp prin OUG.
A.O.: Există vreun risc referitor la activarea articolului 7?
T.T.:Principiul egalităţii presupune să te afli în aceeaşi ipoteză juridică. România nu este în situația Poloniei sau Ungariei. A fost acolo o uşoară sincopă când preşedintele a avut nevoie de mai mult timp să înţeleagă o decizie a CCR, evident, fiind o decizie importantă care avea 133 de pagini. Dar în rest, în România nimeni nu a pus problema: respectăm sau nu deciziile CCR. Ieri, FransTimmermans a spus cu subiect şi predicat: nici nu putem deschide discuţia cu privire la activarea articolului 7 pentru România. A subliniat şi a repetat că nu se pune problema de aşa ceva. Aţi văzut oficial la Comisia LIBE, când a spus că nu intră în discuție problema libertăţii de exprimare, a libertății presei, pe care dvs. o folosiţi din belşug, cu bune şi cu rele, cu adevăruri şi uneori mai puţine adevăruri.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
