Guvernul trimite legea despăgubirilor pentru victimele torționarilor la Parlament
Proiectul aprobat de guvern - document prin care comandanţii fostelor închisori comuniste vor fi obligaţi să-şi despăgubească victimele - prevede că torţionarilor li se va reţine o sumă cuprinsă între 25 și 75 la sută din valoarea pensiei, pe o perioadă de cel puţin cinci ani.
Banii vor fi viraţi într-un fond special, destinat despăgubirii victimelor.
Potrivit datelor prezentate de autorităţi, pensiile torţionarilor ajung, în unele cazuri, chiar şi la 6.000 de lei. Asta, în condiţiile în care unele victime ale terorii comuniste primesc pensii de zece ori mai mici, respectiv de numai 600 de lei. Proiectul Guvernului urmează să fie trimis în Parlament.
Actualizare 16.30. Guvernul a aprobat proiectul de lege privind pensiile torționarilor, care pleacă astfel spre Parlament.
Proiectul a fost adoptat în forma inițială, conform căreia torționarii condamnați definitiv vor plăti între 25% și 50% din venitul lunar net.
„În ceea ce privește pensiile torționarilor, rog să trimitem azi legea în Parlament”, a declarat premierul în debutul ședinței de Guvern.
Conform proiectului, toți torționarii care vor fi condamnați definitiv printr-o hotărâre judecătorească vor fi nevoiți să plătească o parte din venitul lunar, adică din pensie, victimelor pe care le-a stabilit instanța.
Ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, a declarat că observații primite pe marginea acestei legi prevad ca cuantumul pe care trebuie să-l plătească torționarii condamnați să crească la 70%, iar perioada, la cinci ani.
În varianta inițială se vorbește despre 25-50% din veniturile torționarilor condamnați, iar durata este de doi ani.
Banii vor fi virați într-un fond creat în mod special la Ministerul Muncii și Protecției Sociale.
Tot instanța va hotătî și cuantumul plăților pe care torționarii condamnați trebuie să le facă la acest fond.
Despre acest proiect de lege s-a vorbit încă de acum o lună, după apariția în spațiul public a cazului Alexandru Vișinescu, fostul comandat al Paneitenciarului Râmnicu Sărat, acuzat de genocid. Astăzi se află pe masa Executivului, dar nu este trecut pe ordinea de zi obișnuită, ci pe ordinea suplimentară, și s-ar putea să fie adoptat chiar astăzi, deși este în primă lectură.
Proiectul de lege a fost supus dezbaterii publice pe site-ul Ministerului Justiției, în 16 septembrie.
Proiect cerut de premier
Premierul Victor Ponta i-a atras azi atenția, în ședința de Guvern de săptămâna trecută, ministrului Justiției, Robert Cazanciuc, că este restant cu prezentarea proiectului de lege pentru suspendarea plății pensiei „torționarilor”, document pe care a cerut că îl aducă în Executiv la întoarcerea din vacanță.
Victor Ponta i-a indicat lui Robert Cazanciuc să aducă în ședința de săptămâna aceasta a Cabinetului proiectul de lege privind suspendarea plății pensiei torționarilor.
„Să faceți o scurtă prezentare în Guvern și poate săptămâna viitoare să și adoptăm proiectul de lege. Cei acuzați de asemenea fapte, doamna ministru Câmpeanu (Mariana Câmpeanu – minsitrul Muncii – n.r.) ne-a sprijinit cu punctul de vedere al reglementării legale care să se și încadreze în Constituție. Practic, putem, doamne ministru, tot ceea ce se plătește de la bugetul de stat să oprim, punem într-un cont special pentru despăgubirea victimelor. Dacă instanța îi va achita, le dăm banii înapoi. Dacă instanța îi condamnă înseamnă că am făcut bine”, a spus Victor Ponta în Guvern.
„Avem elaborat, doar câteva discuții cu Ministerul Muncii și în câteva zile îl putem face public”, a răspuns atunci Robert Cazanciuc.
Pe de altă parte, premierul Victor Ponta îi solicitatase, în 14 august, ministerului Justiției, să găsească soluția juridică pentru a suspenda plata pensiei celor considerați torționari, în cazul în care este începută o acțiune penală în cazul lor, până la finalizarea procesului. Demersul a venit după apariția cazului Alexandru Vișinescu, fostul comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat,a cuzat de genocid.
„Îmi angajez eu răspunderea și cu dvs. împreună, torționarii, dacă avem orice fel de începere de acțiune penală din partea parchetului sau un mic suport juridic, să le suspendăm plata pensiei până se judecă procesul. Probabil că o să ne dea în judecată”, a declarat premierul, înaintea ședinței de Guvern din august.
Traseul dosarului Vișinescu
Alexandru Vișinescu a fost audiat ieri de procurorii Parchetului General, după ce audieri în acest dosar trebuia să aibă loc și în urmă cu o săptămână. Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție urmau să îl audieze și pe Alexandru Vișinescu. El s-a îmbolnăvit după a fost pus sub acuzare pentru genocid. Citat pentru audieri la Parchetul General, fostul comandant de la penitenciarul Râmnicu Sărat a anunţat că s-a internat în spital şi nu se poate prezenta la interogatoriu.
Fostul comandant al Penitenciarului din Râmnicu Sărat în anii '50 - '60 este acuzat de genocid. Printre cei încarceraţi la Rîmnicu Sărat s-au numărat Corneliu Coposu, Ion Diaconescu şi Ion Mihalache - acesta din urmă a si murit acolo. Ancheta penala a inceput dupa o plangere depusa de Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului.
Investigaţia l-a identificat pe Visinescu, alături de alti peste 30 de tortionari, care urmează să fie deconspiraţi. Este o premieră în justiţia românească de după 1989. Ultima punere sub acuzare pentru acestă faptă s-a întergistrat chiar în decembrie 1989, în procesul soţilor Ceauşescu. Era singura prosibilitate a Parchetului de a obţine o eventuală condamnare a lui A Vişinescu dat fiind faptul că orice altă incadrare juridică ar fi fost afectată de trecerea duratei de prescriere a faptei.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anunțat la începutul lunii august că a dispus preluarea cauzei privind pe Vişinescu Alexandru, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea efectuării urmăririi penale de către procurori din cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică.
Fostul comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat este acuzat de reprezentanţii Institutului de omor deosebit de grav, faptă care, potrivit unei reglementări din 2012, nu se mai prescrie. În perioada 1957-1963, Alexandru Vişinescu ar fi supus deţinuţii unui tratament inuman. Aceştia ar fi fost ţinuţi izolaţi, în condiţii mizerabile, în frig insuportabil în celule şi bătuţi pentru abateri minore.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
