Un complex de polo trebuia construit la Cluj Napoca. O investiţie de 9 milioane de euro, pentru care guvernul şi-a dat avizul. Dar lucrările nu au început niciodată.
Două bazine de polo ar fi trebuit sa fie deja construite și de care să beneficieze locuitorii din această zonă a oraşului Cluj-Napoca. Proiectul a fost însă abandonat când Compania Naţionala de Investiţii a realizat că nu are fondurile necesare pentru începe lucrările.
Când a fost clar că bazinul de polo nu va fi construit, Primaria din Cluj-Napoca a decis că locul e potrivit şi pentru parc.
„Municipalitatea a decis iniţierea unei investiţii din fonduri proprii ce presupune realizarea unei baze sportive în acest amplasament”, spune Oana Buzatu, purtator de cuvânt Primaria Cluj-Napoca.
O situaţie parcă trasă la indigo se prefigura şi la Turda: proiectul aprobat, banii lipsă. Dar, autorităţile nu au abandonat. Au găsit în buget 1,8 de milioane de euro şi bazinul a fost construit.
„Din nefericire, când s-au încheiat toate procedurile, inclusiv licitaţia, nu au mai fonduri pentru finanțare. Astfel, majoritatea fondurilor au fost de la bugetul local. Turda nu a avut de 20 de ani niciun bazin de înot”, afirmă Tudor Ştefanie, primarul municipiului Turda.
Locuitorii din Alba Iulia aşteaptă din 2011 terminarea lucrărilor de reabilitare a bazinului olimpic.
„După o perioadă îndelungată cu destule necazuri am ajuns în sfârşit să inaugurăm bazinul olimpic”, spune Mihai Coșer, purtător de cuvânt Primaria Alba Iulia.
„Ne bucuram că nu trebuie să mai facem cursurile în piscine foarte mici. Din păcate, performanța s-a redus, dar sperăm că o să reuşim să recuperăm”, declară Elena Grosu, profesor de înot.
Investiţia a depăşit 11 milioane de lei.
Bazinul de înot şi polo de la Arad urma să fie construit pe malul râului Mureş. Compania Naţională de Investiţii a organizat licitaţia în octombrie 2009, iar în 2011 a încheiat contractul cu un constructor. Pe terenul de aproximativ un hectar şi jumătate rezervat de Primărie pentru bazin urma să fie contruit un complex în valoare de aproximativ 17 milioane de lei. În acest moment ,Aradul se bazează pe un bazin acoperit construit în urmă cu 30 de ani.
„Municipiul Arad alocă de câţiva ani în buget cofinanţarea, aproximativ 6 milioane de lei, dar aceşti bani rămân neutilizaţi”, susține Corina Drăghici, purtător de cuvânt Primăria Arad.
La solicitarea Digi24, Compania Naţionala de Investiţii ne-a transmis că, „de la demararea programului, în anul 2007, şi până în prezent au fost finalizate un total de 11 obiective de investiţii, primele obiective fiind recepţionate în anul 2009. În prezent, în cadrul programului se afla în execuţie un total de 7 obiective. Suma necesară pentru finalizarea acestora este de aproximativ 23.819.181 lei, reprezentând restul de plata pentru contractele aflate în execuţie”.
Nicio explicaţie despre proiectele aprobate, dar care n-au mai început niciodată, niciun cuvânt lămuritor despre lucrările întârziate ani de zile.
Un program menit să nască viitori campioni, dar şi oameni mai sănătoşi a fost îngropat sub nepăsarea statului care se ascunde acum în spatele lipsei banilor. În 2007, Guvernul promitea construirea a 70 de bazine de înot în toată ţara. Perla coroanei ar fi trebui să fie Complexul Olimpic de Nataţie de la Otopeni unde se dorea chiar organizarea unor mari competiţii internaţionale. De la lansarea programului celor 70 de bazine de înot, doar 11 au fost terminate, iar alte 7 sunt în lucru. Restul de 52 de proiecte au rămas, probabil, într-un sertar, unde aşteptă finanţarea mult dorită.
Construirea unor bazine de înot în multe oraşe din ţară pare să fie o misiune imposibilă. În Iaşi, Primăria nu a auzit de vreun asemenea proiect, deşi există o hotărâre de guvern care aprobă investiţia. În Galaţi şi Brăila nu s-a pus nicio cărămidă la fundaţia bazinelor de înot, cu toate că investiţii de milioane de euro au fost aprobate. În Slobozia, construcţia a fost începută, apoi abandonată şi în final a fost vandalizată de hoţi.
La Craiova trebuia să fie un bazin de înot pentru sportivi. La fel ca în multe alte oraşe, proiectul a demarat cu surle şi trâmbiţe, pentru a se împotmoli la scurt timp. Primăria a scos un teren din domeniul public, special pentru aceast proiect. În locul bazinului, acolo sunt numai buruieni. Aceeaşi soartă a avut-o şi terenul pe care ar fi trebuit să se construiască bazinul din Timişoara. În schimb, braşovenii au fost norocoşi. Vechiul bazin a fost recondiţionat şi este acum unul dintre cele mai moderne bazine olimpice din ţară.