În ultima duminică din luna octombrie trecem la ora de iarnă 2024. În noaptea de 26 spre 27 octombrie ceasurile se dau înapoi cu o oră, iar noaptea devine mai lungă. Concret, ora 4:00 devine ora 3:00. În ce fel ne poate afecta schimbarea orei și de când este posibil ca în România să nu se mai practice această modificare.
Potrivit Convenţiei fusurilor orare, ceasornicele arată pentru fiecare punct de pe Pământ acelaşi minut şi aceeaşi secundă, iar diferenţele dintre ore sunt date de faptul că la fiecare 15 grade longitudine apare o oră în plus.
Numerotarea acestor fusuri începe de la meridianul de origine, care trece prin localitatea Greenwich (Marea Britanie), în sens pozitiv către est. Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, ora Europei Centrale este ora fusului 1 şi ora Europei Orientale este ora fusului 2.
România se afla în fusul orar 2, iar perioada dintre lunile octombrie şi martie (cea a lunilor de iarnă) este denumită „timpul legal român”.
Ora de iarnă în 2024
În fiecare toamnă se face trecerea la ora de iarnă pentru anul în curs, motiv pentru care noaptea se prelungește cu o oră. În 2024, în România se trece la ora de iarnă pe data de 27 octombrie.
Ora de la telefoanele mobile se va schimba automat dacă în setările telefonului (indiferent de sistemul de operare, Android sau iOS) există bifată opțiunea care sincronizează ora cu cea a rețelei. În ultimii ani, toate telefoanele mobile fac această schimbare, fără să fie nevoie de altă intervenție suplimentară.
Cum poate afecta schimbarea orei organismul
Chiar dacă nopțile devin mai lungi și putem dormi mai mult, de fapt, schimbarea orei poate perturba funcționarea optimă a organismului, mai ales în primele zile de la modificare. Mai mulți oameni se pot confrunta cu probleme de concentrare în timpul zilei.
“Trecerea la ora de iarnă nu crește riscul de apariție al unor probleme de sanatate, dar pot fi cazuri în care anumite persoane pot tolera cu dificultate această schimbare a orarului de somn. Astfel, schimbarea orei poate produce somnolență, probleme de concentrare sau de memorare, senzatie de oboseală pe timpul zilei, iar aceste tulburări pot afecta activitatea zilnică, pot sa scadă randamentul la locul de munca si chiar pot provoca accidente rutiere.
Perioada de adaptare la ora de iarnă variază foarte mult de la o persoana la alta și poate fi de la o zi, până la 1 săptămână”, a declarat pentru Digi24 Răzvan Lungu, medic specialist Pneumolog, atestat în Somnologie.
Cum să te adaptezi mai ușor la ora de iarnă
Pentru o acomodare mai ușoară a organismului și pentru a nu resimți decalajul orar, se poate face o schimbare treptată a programului de somn din timpul săptămânii, înainte de schimbarea orei din luna octombrie, cu 10-15 minute mai devreme în fiecare zi.
Specialiștii recomandă și o expunere zilnică la lumina naturală. Pentru a combate stările de oboseală și pentru o funcționare optimă a ritmului circadian sunt indicate plimbările în aer liber pe timpul zilei. Exercițiile fizice ușoare pot ajuta la stimularea organismului și la reducerea senzației de oboseală.
Rutina zilnică poate suferi modificări, mai ales în rândul copiilor mici, care au un program strict de somn, școală și activități extrașcolare, și poate fi nevoie de o perioadă de adaptare, de câteva zile, la noul program.
Trecerea la ora de iarnă se face încă din timpul Primului Război Mondial
Conceptul de schimbare a orei a fost introdus la începutul secolului al XX-lea, în timpul Primului Război Mondial, ca o măsură de economisire a combustibilului necesar (în special cărbunele consumat pentru iluminat) pentru menținerea luminii artificiale.
Practica a fost adoptată rapid și în Marea Britanie și alte țări europene în timpul războiului. Multe țări europene au abandonat măsura după încheierea celor două războaie mondiale.
Regatul Unit și Irlanda au renunțat la schimbarea orei de vară în anul 1968, pentru a fi în armonie cu restul Europei, însă a reluat măsura din anul 1972.
Ulterior, Spania și Franța au început să aplice măsurile referitoare la ora de vară, din 1974, pe atunci, economia de energie fiind motivul schimbării.
La nivel internațional, sunt state care au renunțat la acest obicei de schimbare a orei
Se trece la ora de iarnă sau vară, la nivel internațional, în aproximativ 60 de țări, inclusiv în America de Nord, însă sunt și multe alte state membre care au renunțat să mai aplice măsurile referitoare la schimbarea orei. Printre ele sunt: Islanda, China, Rusia, Belarus și Turcia.
România a instaurat acest sistem, al schimbării orei, în 1917, în timpul Primului Război Mondial. După război s-a renunțat la folosirea orei de vară și a fost reintrodusă schimbarea din 1932 până în anul 1939.
Pe atunci, ora se schimba în prima duminică a lunii aprilie, ora de vară, respectiv în prima duminică a lunii octombrie, trecerea la ora de iarnă.
Între 1 aprilie 1940 și 2 noiembrie 1942, ora de vară a fost în vigoare permanent pentru România, iar din anul 1943, practica trecerii la ora de vară a fost suspendată.
Din 1979, s-a revenit la acest procedeu în țara noastră. Convenţia a fost semnată prin ordonanţă guvernamentală, orarul de vară a fost din nou corelat cu cel practicat în ţările Uniunii Europene.
Când s-a propus eliminarea sistemului de schimbare a orei
În ultimii ani au fost o serie de discuții cu privire la renunțarea schimbării orei atât în România, cât și în restul Europei.
În anul 2019, Parlamentul European a susținut și a votat propunerea privind renunțarea la schimbarea orei de vară, respectiv de iarnă, însă implementarea acestei decizii a fost amânată. Nu a fost anunțată până acum o informație oficială cu privire la eliminarea măsurii.
Editor : C.S.
