Copii care nasc copii. România are cele mai multe adolescente însărcinate din Uniunea Europeană
Mamă adolescentă: „Nu eram conştientă că îmi ţineam propriul copil în braţe, dar ştiam că trebuie să am grijă de el”.
Această tânără are 18 ani şi este deja mamă a doi copii. Prima dată a rămas însărcinată la 12 ani. Era în clasa a şasea.
„A trebuit să renunţ la şcoală, pentru că îmi crescuse burta, râdeau colegii mei de mine”, povesteşte tânăra.
Dr. Borbala Koo, director executiv, Societatea pentru Educaţie Contraceptivă şi Sexuală: „Chiar dacă legal ea poate să îşi continue procesul de şcolarizare din păcate nu se poate disocia de stigmatizarea, de stigma pe care o poartă ca mamă adolescentă. Această stigmatizare duce la discriminare nu doar din partea adulţilor ci şi din partea colegilor şi atunci procesul de şcolarizare este întrerupt de foarte multe ori. El nu este doar amânat. El este întrerupt definitiv”.
Patru ani mai târziu, adică atunci când avea 16 ani, tânăra a rămas din nou însărcinată.
Mamă adolescentă: „Mama mea nu a mai vrut să audă de mine. A plecat în altă ţară. M-a renegat şi mă urăşte şi în ziua de azi pentru chestia asta”.
Această adolescentă nu este nici pe departe singura care a intrat prea devreme în lumea adulţilor. Numai în anul 2014 au născut peste 20.000 de minore în România. Nu este de mirare că ţara noastră are cele mai multe adolescente însărcinate din Uniunea Europeană.
Ana Maria Gheorghiu, expert de gen în cadrul Centrul Parteneriat pentru Egalitate: „Statistica este foarte îngrijoratoare. Din păcate chiar ONU atrăgea atenţia că din 2007 lucrurile nu s-au schimbat deloc în bine în România. Numărul de sarcini la adolescente este de trei ori mai mare decât al celorlalte state al UE”.
Dr. Borbala Koo, director executiv, Societatea pentru Educaţie Contraceptivă şi Sexuală: „În general multe mame adolescente provin din familii cu statut socio economic scăzut în care nivelul de educaţie generală în familie este insuficient sau este scăzut şi atunci există foarte puţine deschideri în a discuta aceste teme”.
Ana Măiţă, preşedinte la Asociaţia Mame pentru Mame: „Ele sunt tinere mame, dar sunt copii! Sunt un copil care face un alt copil! Le întrebăm care este cauza? Ce te-a adus aici? Ce ţi-a lipsit? Şi de cele mai multe ori ele spun: Nu am ştiut! Nu mi-a zis nimeni!”.
Organizaţiile care susţin drepturile minorilor spun că numărul uriaş de copii care nasc copii este rezultatul dramatic al lipsei de informare.
Adolescenţii învaţă singuri educaţie sexuală de pe internet, din reviste sau de la televizor. Prea puţini sunt îndrumaţi de părinţi. În secolul XXI sexul rămâne un subiect tabu peste tot în lume.
În România, părinţii nu discută cu adolescenţii pe această temă delicată. Este un subiect pe care adulţii îl consideră "ruşinos".
Dr. Borbala Koo, director executiv, Societatea pentru Educaţie Contraceptivă şi Sexuală: „Noi nu înţelegem despre ce este vorba legat de sexualitatea adolescentelor şi credem că dacă nu discutăm despre sex cu adolescenţii atunci ei îşi vor începe viaţa sexuală mai târziu, un lucru care nu este adevărat”.
Ana Maria Gheorghiu, expert de gen în cadrul Centrul Parteneriat pentru Egalitate: „Nici generaţiile trecute nu au avut parte de educaţie sexuală corectă şi atunci chiar dacă părintele intenţionează să transmită informaţii cu privire la aceste lucruri este foarte posibil ca aceste informaţii să nu fie corecte”.
Educaţia sexuală a ajuns subiect de dispută între organizaţiile nonguvernamentale. Unele vor ca această materie să fie obligatorie în şcoli, iar altele nu.
În ţări precum Olanda, Irlanda, Norvegia şi Danemarca copiilor li se predă deja această materie. În schimb, în Bulgaria, Slovacia şi Marea Britanie, cursul este opţional.
Ana Măiţă, preşedinte asociaţia Mame pentru Mame: „Cifrele nu mint! Nu te poţi juca cu cifrele! Dorim să avem o curiculă adaptată definiţiei pe care OMS o dă asupra sexualităţii, dorim să avem respectarea unui drept fundamental al copilului pentru că. atenţie! este un drept al copilului în legea drepturilor copilului în vigoare în România astăzi 100%”.
Opozanţii, în schimb, susţin că elevii "trebuie educaţi spre înfrânarea trupească şi amânarea relaţiei intime până la vremea căsătoriei".
Liana Stanciu, preşedinte la Asociaţia Părinţi pentru ora de religie: „Cred că este extrem de important să le explicăm copiilor noştri că adevărata dragoste poate să mai aştepte. Sunt studii prin America ce atestă că o femeie care are mai mulţi parteneri are mai puţine şanse să devină mamă şi mai puţine şanse să fie fericită într-o relaţie”.
Organizaţiile care sunt împotriva introducerii educaţiei sexuale ca materie obligatorie în şcoli se tem fie că nu va avea cine să îi înveţe corect pe copii, fie că adolescenţii primesc prea devreme aceste informaţii.
Liana Stanciu, preşedinte la Asociaţia Părinţi pentru ora de religie: „Întrebările clare care îmi vin în minte în această situaţie sunt: când e mai bine psihologic să începem această discuţie şi cine poate să predea educaţie sexuală. În mod logic mă duce cu gândul la un cadru medical sau la un psiholog. un cadru medical nu cred că poate fi vorba în foarte multe şcoli, pentru că foarte multe şcoli nu au nici măcar un asistent, iar în spitalele din România sunt probleme grave de personal”.
În timp ce ONG-urile se "bat" în declaraţii şi proteste, în maternităţi vin pe lume copii nedoriţi. Mulţi sunt abandonaţi. Un prim pas a fost făcut de Ministerul Sănătăţii, care susţine "că introducerea educaţiei sexuale în şcoli este o măsură obligatorie pentru dezvoltarea sănătoasă a generaţiilor viitoare". Chiar şi aşa, sunt asociaţii de părinţi care se împotrivesc acestei idei.
Ana Măiţă, preşedinte la Asociaţia Mame pentru Mame: „Lumea se sperie când aude că de la grădiniţe, dar ţineţi minte oare acele cazuri de abuz sexual în incinta grădiniţei în care copiii de vârstă preşcolară erau luaţi şi fotografiaţi în pielea goală de către un fotograf şi ei nu ştiau că este un abuz sexual. Nimeni nu le spusese că există limite în ceea ce priveşte propriul corp, că există doar anumite persoane care pot să-i dezbrace, să-i atingă în anumite locuri”.
Dr. Borbala Koo, director executiv la Societatea pentru Educaţie Contraceptivă şi Sexuală: „Educaţia sexuală nu este o educaţie pentru actul sexual, ci este o educaţie care îl ajută pe om să îşi înţeleagă propria sexualitate, care îl ajută pe om să aibă relaţii cu cei din jur. Îl învaţă pe tânăr să ia o decizie în cunoştinţă de cauză, îl ajută pe tânăr să comunice cu cei din jur, să înţeleagă că oamenii sunt diferiţi”.
Cei care susţin predarea educaţiei sexuale în şcoli vin şi cu alte argumente, cum ar fi numărul mare al avorturilor. Statisticile arată că trei din zece românce nu folosesc nicio metodă de contracepţie, iar bolile cu transmitere sexuală au apărut şi la copiii sub 14 ani.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
