Fabricile româneşti de conserve au ajuns rarităţi. Din 70, câte existau până în 1990, au mai rămas 13. Restul - au fost distruse ori au fost "valorificate" în afaceri imobiliare.
„S-a distrus tot. Au împărţit ţigla de pe grajduri, au împărţit lănteţii (şipcile, n.r.), au împărţit tot şi au făcut fiecare acasă câte o cocină”, spune Petre Trăistaru, fost director al Fabricii de Conserve Calafat.
„Cu fabrica lor au făcut ce au vrut. Inclusiv au devalizat-o”, afirmă omul de afaceri Silviu Prigoană.
„Au câştigat uneori chiar mai mult decât preţul pe care l-au dat să le cumpere, din fier vechi”, spune, la rândul său, Gheorghe Glaman, preşedintele Societăţii Române a Horticultorilor.
Fără fabricile care o produceau cândva, conserva românească a ajuns să fie îngropată de cutiile din import. Ne hrănim cu conserve de pastă concentrată de roşii , importată din ţările în care altădată exportam.
Una dintre fabricile de conserve jefuite şi ruinate este cea de la Calafat, a doua cea mai bogată din ţară, în anii '70.
Petre Trăistaru, fost director al Fabricii de Conserve din Calafat, îşi aminteşte că pasta de tomate se ambala în nişte cutiuţe mici, de 50 de grame.
La mijlocul anilor '90, mare parte din utilajele fabricii de la Calafat au fost tăiate în bucăţi şi vândute la fier vechi, cu acordul conducerii. Le-au cumpărat samsarii, care le-au dat mai departe în Germania. „Veneau transporturile cu fier vechi şi încărcau în barjă. Şi s-au îmbogăţit din fier vechi”, explică Radu Ilie, fostul director al portului din Calafat.
După faliment, clădirile şi terenul au fost cumpărate de omul de afaceri Silviu Prigoană. „Am cumpărat o fabrică devalizată. Care avea denumirea de fabrică. În interior nu mai existau utilaje, nu mai exista nimic”, spune Silviu Prigoană.
Şi acum comercianţii de fier vechi ar mai fura părţi valoroase din fabrică, pe ascuns.
Întreaga poveste a dispariţiei conservei autohtone o vedeţi astăzi, la Jurnalul de Seară, într-un reportaj din campania România furată.