Școli din Bihor fără niciun promovat la Evaluarea Națională

"Zero" a stat scris la rubrica "elevi promovaţi" la Evaluarea Naţională în cazul a nouă şcoli din Bihor. În timp ce unii absolvenţi nici măcar nu s-au prezentat la examen, cei care s-au aşezat în bănci nu au luat nota minimă cinci. Cei mai mulţi nu şi-au făcut probleme: dascălii spun că aceştia urmează, de regulă, cursurile unor şcoli profesionale. Iar în acest caz nu e nevoie de promovarea testului final de ciclu gimnazial.

Ce l-a convins pe Crin Antonescu să candideze la președinție

Zaharova acuză autoritățile de la Chișinău că vor să integreze R. Moldova în România, ca să ajungă în NATO

Protest masiv în fața Curții de Apel București. Sute de susținători ai lui Călin Georgescu protestează împotriva anulării alegerilor

Grenadă descoperită de noul proprietar al unui apartament din Arad. Zeci de persoane au fost evacuate din 15 locuințe

Nicușor Dan, despre prezidențiale: „Ar fi absurd ca alegerile să fie anulate din cauza lui Călin Georgescu şi el să candideze din nou”

Anul nou vine cu amenzi mai mari

Un avion Air Canada a luat foc după aterizarea pe aeroportul din Halifax

Cauza posibilă a accidenului aviatic din Coreea de Sud

Un hoț a fost prins de polițiști în timp ce dădea o spargere la o casă din București

La școala din Haieu, județul Bihor, din cei 11 candidați înscriși la Evaluarea Națională, opt nici măcar nu s-au prezentat. Ceilalți au obținut note sub cinci, dar acest lucru nu a contat pentru ei, spun dascălii. Elevii s-au înscris la școli profesionale unde nu contează testarea de la sfârșitul clasei a VIII-a.

"- Toată lumea doreşte să fie ospătar, bucătar şi atunci mulţi dintre ei optează pentru şcolile profesionale exact pentru a ajunge cât mai repede la o meserie şi a avea cât mai repede acces la un salariu.
- Aceşti copii, cât termină clasa a VIII-a, ştiu să citească şi să scrie?
- Da, da, în totalitate", susţine Viorel Bucur Potre, directorul școlii din Sînmartin.

Sociologii sunt de părere că de vină pentru eșecul copiilor este sistemul de învățământ, la care se adaugă situația financiară a acestora.

"Vina este, în principiu, a sistemului care furnizează resursa publică, adică învăţământul public care ar trebui să aibă grijă să aloce cadre didactice de calitate şi resurse financiare şi materiale de aşa natură încât cei care au mai mare nevoie de educaţie de calitate să beneficieze de aceasta", consideră sociologul Adrian Hatos.

În cazul în care elevii urmeazã cursurile unei școli profesionale din Oradea, ei primesc 200 de lei de la firma unde vor face practica și 200 de lei de la administrația locală.

"Un învăţământ tehnic, în anumite condiţii, este mult mai avantajos, odată prin prisma faptului că învăţământul acesta durează trei ani. La sfârşitul celor trei ani au o diplomă care este atestată universal. Terminarea celor trei ani nu îi împiedică să-şi continue studiile; pot în paralel să şi muncească, să-şi continue studiile, au posibilitatea să-şi înceapă propria lor afacere", explică Alina Silaghi, directorul Agenţiei de Dezvoltare Locală Oradea.

"Tinerii aceştia din categorii mai ales vulnerabile doresc rapid o meserie şi un loc de muncă, asta este logic şi raţional din punct de vedere economic, nu pot să-şi acopere costurile unor studii de lungă durată", a precizat Adrian Hatos.

În Bihor, rata de promovabilitate la Evaluarea Națională este de aproape 70%. Nouă școli din județ nu au avut niciun elev care să treacă testarea de final de gimnaziu.

Reporter: Anca Deac
Operator: Constantin Gheorghiţă