Prima groapa apărută în urmă cu 4 ani pe Faleza Superioară a Dunării, în zona Elicei, este şi în prezent o sursă de cheltuială pentru autorităţile locale.
Numeroase studii s-au realizat de-a lungul timpului pentru a afla care sunt motivele apariţiei Gropzillei.
Ultimul studiu comandat de municipalitate nu a făcut decât să confirme ceea ce autorităţile deja ştiau.
Manole-Stelian Şerbulea, expert tehnic Academia Română: "Gaura propriu-zisă la care ne referim a fost cauzată de prăbuşirea tavanului unei foste galerii, care nu a fost reabilitată. Pentru oprirea acestui fenomen trebuie reabilitată această gaură, trebuie astupată sau înlocuită sau făcut orice altceva".
Mai mult, următorul pas pare să fie un alt studiu, mai amplu de această dată, pe întreaga faleză inferioară a Dunării, pentru a afla şi motivele celorlalte surpări.
Costul acestui nou studiu nu se ştie încă, dar va fi cu siguranţă mai mare de 347.000 de lei, cât a cheltuit până acum municipalitatea.
Manole-Stelian Şerbulea, expert tehnic Academia Română: "În primul şi în primul rând, după părerea mea trebuie realizată o hartă hidrogeologică completă şi complexă a municipiului, după care trebuie monitorizată intervenţia".
În cazul celorlalte tasări, din zona blocurilor aflate pe Faleza Superioară, experţii au concluzionat că fenomenul este în continuare dinamic.
Este pentru prima dată când lucrările de reabilitarea a reţelei de canalizare a oraşului sunt incluse pe lista motivelor oficiale care au dus la aceste surpări.
Alte surse de tasare sunt clădirile ridicate de-a lungul timpului, în zonă, dar şi punctele de colectare nereabilitate.
Conform primarului, utilitatea acestui studiu constă în faptul că el ar putea sta la baza cererii de acordare de fonduri pentru consolidarea Falezei, solicitare care va fi făcută Guvernului.
Reporter: Georgiana Ciurea
Operator: Gelu Mormoloc
Editor web: Dana Costache