Realizarea documentarului Căluşarii s-a întins pe parcursul unui an întreg. E vorba de un volum impresionant de muncă, de filmări, de strângere de informaţii, pentru a dezvălui publicului acest dans misterios şi necunoscut. O echipă Digi şi una de cercetători de la Muzeul Ţăranului Român însoţesc, chiar de Rusalii, o ceată de căluşari de peste 60 de ani care se luptă să salveze tradiţia căluşului, simbolul comunei Bârla din județul Argeș.
Căluşarul, este, fără îndoială, mult mai complex şi mai fascinant decât şi-ar putea imagina majoritatea românilor. Este o tradiţie în continuă evoluţie, transmisă de nişte personalităţi extraordinare: printre ei, mult regretatul Nicolae Veleanu - declarat post-mortem tezaur uman – şi Petre Masala, un vătaf care, la cei 74 de ani ai săi, încă mai conduce ceata din stolinici.
În Bârla, căluşul a fost o tradiţie care s-a transmis din tată în fiu, povesteşte mândru vătaful Gelu. El însuşi a „furat” obiceiul de la tatăl său, nea Crivac.
Motivaţiile căluşarilor sunt complexe: o fac pentru a ţine ,,legătura”cu tinereţile lor, dintr-o pasiune vecină cu dependenţa, din plăcerea de a fi admiraţi şi stimaţi în sat şi în virtutea unei vechi camaraderii. Banii sau recompensele contează, dar mai puţin. Deşi căluşul este simbolul comunei, e ceea ce îi dă identitate, căluşarilor le e din ce în ce mai greu să strângă trupa de Rusalii. Acum, chiar cu o zi înainte de a pleca pe la case în colind, tradiţia e pe cale să se rupă, pentru prima dată în mulţi ani.
Ceea ce porneşte de la o simplă înregistrare a unei tradiţii, devine documentul unui obicei crepuscular şi o pledoarie pentru importanţa colectării valorile naţionale, înainte ca acestea să dispară. Căluşul în Bârla poate supravieţui doar în comunitate, şi nu în muzeu: trebuie să se lupte nu doar cu dezinteresul noii generaţii, ci şi cu trecerea timpului şi chiar cu însăşi condiţia umană. Căluşul trăieşte, atâta timp cât căluşarii trăiesc.
Aşadar nu rataţi miercuri, 3 iunie, la Casa TIFF, începând cu ora 21:30 povestea Căluşarilor din Bârla.