Educația (cu E mare) este una dintre condițiile obligatorii pentru o viață mai bună și, mai amplu, o cheie explicativă când analizăm cauzele care au format un stat civilizat. „Totul ține de educație”, pare a fi o concluzie lucrativă după multe dialoguri și dezbateri despre ceea ce merge și ceea ce nu merge într-o țară. Fie și la cea mai superficială privire asupra societăților din ultimele secole, tot nu avem cum să nu vedem că dezvoltarea economică, progresul social și avansul tehnologic au fost efectele extinderii sistemului de educație.
Este o temă cu care foarte mulți români sunt de acord: educația este o cale spre dezvoltare, civilizație și depășirea precarității - motiv pentru care este mereu considerată un domeniu prioritar. Totodată, pentru că avem multe deficiențe, ajungem mereu la concluzia că, dacă „totul pleacă de la cum suntem educați”, atunci trebuie să reformăm sistemul educațional astfel încât această manevră să ne așeze de la sine pe un traseu ascendent. Este o viziune esențialistă pe tema educației și poate nu este neapărat realistă, dar ne putem folosi de ea ca de un instrument.
Un asemenea instrument ne-ar ajuta să obținem un consens cu privire la unde vrem să ajungem și care este calea prin care să revizuim educația copiilor și oamenilor în România. „România educată”, amplul demers al președintelui Klaus Iohannis, arată două lucruri, că la baza unui stat puternic și dezvoltat stă o națiune educată și, dacă vrem să avem cu adevărat un proiect bun, avem nevoie de timp pentru a consulta cu adevărat toate vocile implicate în Educație.
În ultimele trei decenii ne-am învârtit în jurul cozii, adică toată lumea exclama că educația este domeniu prioritar, dar când era vorba despre finanțare caracterul prioritar nu mai reieșea deloc. Legea Educației prevede alocarea a 6% din PIB pentru învățământ, dar statul român nu a reușit să o facă niciodată până acum.
Până acum. Pentru că de această dată lucrurile stau altfel. Educația primește cei mai mulți bani din ultimii 30 ani. Să vă prezint cifrele. Sunt 8 miliarde de euro de la bugetul de stat, PNRR și fonduri europene. Vorbim despre o valoare de 39,65 miliarde lei, în creștere cu 6% față de 2020 (creștere cu 2,24 miliarde lei). Dacă ne referim doar de bugetul Ministerului Educației, acesta înregistrează o creștere, în valoare absolută, de 241,8 milioane lei. Această creștere este înregistrată în condițiile în care bugetul anului 2021 nu mai cuprinde o serie de cheltuieli, precum voucherele de vacanță, plata diferențelor salariale conform Legii 85/2016 sau alocări din fondul de rezervă.
Mai mult, 3% din cele 31 miliarde euro alocate României de Uniunea Europeană prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) vor fi utilizate pentru modernizarea și digitalizarea școlii românești. Cele 1.08 miliarde de euro alocate prin PNRR, împreună cu finanțarea de la bugetul de stat, fac ca bugetul total destinat Educației să fie de aproape 8 miliarde de euro.
Niciun guvern nu a mai alocat în ultimii 30 de ani atâtea resurse financiare Educației.
